Lucrarea “Cercul care se inchide “ a lui Barry Commoner se inscrie in literature universala care se preocupa de corelatia dintre om si mediul ambiant, una din problemele globale ale epocii contemporane.

Cartea face o serioasa analiza a surselor crizelor ambientale in S.U.A. si releva argumentat ca nu suprapopulatia, superabundenta, productivitatea excesiva trebuie incriminate, ci folosirea unei tehnologii care, urmarind numai sporirea profiturilor, creaza o opozitie intre activitatea umana si echilibrul naturii.

Criza mediului ambiant este privita diferit . Unii o considera ca fiind o banalitate politica, altii arunca vina poluarii asupra cresterii demografice, unii acuza belsugul si proslavesc saracia, altii acuza agresivitatea innascuta a omului iar altii arunca vina asupra celor invatate de om. Pentru descoerirea remediilor posibile este nevoie de intelegerea profunda a originilor acestor crize ambientale. Aceasta intelegere trebuie sa inceapa de la insasi sursa vietii: invelisul suptire de aer, apa si sol si razele de foc solar care scalda pamantul. Dealungul timpului viata a evoluat, formele vechi ale acesteia schimband fata Pamantului, vietuitoarele s-au inmultit ca numar, varietate si habitat. Aceasta este ecosfera. Pentru ca vietuitoarele sa poata trai trebuie sa se incadreze in ecosfera. Criza mediului e un semn ca legatura fin cizelata dintre viata si ambianta ei a inceput sa se macine. Aceasta se datoreaza distrugerii circuitului vietii transformand nenumaratele lui cicluri in fenomene liniare, artificiale, create de om. Alte rupturi provocate de om in ciclurile ecosferei duc la aparitia chimicalelor toxice, apelor uzate, a gramezilor de gunoaie, dovedind toate puterea noastra de a sfasia tesatura ecologica ce sustine de milioane de ani viata pe pamant.

Pentru a supravietui pe Pamant, trebuie sa intelegem de ce ne ameninta aceasta prabusire.

Din punct de vedere biologic, oamenii fac parte din sistemul ambiental ca element a unui intreg. La triburile primitive omul este o parte dependenta a naturii,guvernat de legi naturale carora trebuie sa te supui pentru a supravietui. Noi, care ne numim avansati, am scapat de dependenta fata de mediul ambiant(apa curge la robinet,avem strazi,ne incalzim si ne racorim cu ajutorul masinilor etc.).In goana noastra dupa avantajele stiintei si tehnicii moderne ne-am prins in plasa unei iluzii fatale, aceea ca datorita masinilor nu mai suntem dependenti de natura.

La o analiza mai atenta se constata ca si cea mai sofisticata masinarie (avionul cu reactie drept exemplu), nu se poate obtine fara materialele oferite de natura (aluminiu,apa,carbune,etc) .

Mediul este o masina vie, enorma si foarte complexa, care constituie un strat dinamic subtire pe suprafata Pamantului si fiecare activitate umana depinde de starea perfecta si buna functionare a acestui mecanism. Daca distrugem aceasta masinarie vie, tehnica noastra cea mai avansata va deveni inutila si toate sistemele economice si politice dependente de ea se vor prabusi.

Autorul considera ca problema fundamentala o constituie originea vietii. Fiintele vii sunt alcatuite aproape exclusiv din aceleasi patru elemente (hidrogen, oxigen, carbon si azot) care formau atmosfera initiala a Pamantului. Perpetuarea vietii pe Pamant este legata de sursa permanenta de energie : Soarele ( cu ajutorul caruia se produce fotosinteza).

Azotul este considerat ca fiind cel mai important dintre cele patru elemente, cel care constituie un foarte important indicator al calitatii vietii. In continuare considera un prim semn al saraciei umane este reducerea in hrana a continutului de azot.Din totalul de azot existent pe Pamant 80% se afla in atmosfera sub forma de gaz inert, iar din restul de 20% o buna parte se afla in sol si restul intra in fiintele vii sub forma de compusi organici.

Scriitorul emite mai multe legi ale ecologiei :

-toate sunt legate de toate,

-totul trebuie sa se duca undeva,

-natura se pricepe cel mai bine,

-nimic nu se capata pe degeaba.

In continuare ne spune ca in lumea bombelor nucleare, a smogului si a apelor poluate, intelegerea ambiantei implica sprijin de la oamenii de stiinta. Despre mediul ambiant  s-a aflat in 1953 de la Comisia pentru energia atomica a S.U.A. In zonele indepartate ale lumii aveau loc explozii nucleare experimemtale invaluite in secret militar. Toate radiatiile atomice au efecte distructive asupra fiintelor vii si multi biologi considera caderile radioactive ca un risc potential pentru tot ce e in viata. A durat o perioada lunga pana cand s-a pus capat experimentarii in atmosfera a armelor nucleare de cele doua mari puteri, reprezentand prima mare victorie a oamenilor de stiinta. Experientele nucleare continua in terenuri subterane si se mai fac si mai departe experiente  in natura. Desi acest tratat nu a putut sa puna capat cursei inarmarii nucleare, a avut doua rezultate importante si in primul rand acela ca a crutat multe vieti. Costul uman al caderilor radioactive nu este cunoscut cu precizie. Ceea ce se cunoaste si se recunoaste de multi este ca radiatiile genereaza pericole grave pentru sanatatea omului. Un alt rezultat  al tratatului este demonstrarea esecului stiintific al inarmarilor nucleare. Indiferent de rezultatul unui razboi nuclear, intre cele doua mari puteri nici una nu ar putea supravietui catastrofei. Singura utilizare pasnica a energiei nucleare aplicata in prezent este generarea de electricitate. Ca orice activitate nucleara in S.U.A. si aceasta se afla sub egida A.E.C. (Comisia pentru Energie Atomica) care este insarcinata cu promovarea folosirii industriale a energiei nucleare si stabileste normele de securitate pentru constructia si expluatarea uzinelor nucleare.

Spre deosebire de centralele electrice care folosesc combustibil fosil, centralele nucleare nu produc poluanti chimici, in schimb polueaza radioactiv. Industria producatoare de energie are de facut fata unui deficit cat mai mare. Speranta ca enegia nucleara va putea sa dezvolte productia energetica fara nici un fel de restrictii se sfarama datorita barierei tehnologice : mediul ambiant. Experienta dobandita in domeniul energiei nucleare ne spune ca orice invazie impotriva ambiantei, oricare ar fi avantajele obtinute, are si un pret.

Impuritatea care cea dintai a creat neplaceri si care este cunoscuta de mult, este praful. Sursele sunt cosurile de fabrici si crematoriile de gunoi. Din 1947 s-au instituit masuri de combatere prin folosirea unor dispozitive de captare a pulberilor si prin interzicerea arderilor in aerul liber ceea ce a dus la scaderea acestora. Cel mai mare dezastru provocat de poluarea atmosferica este smogul care are in componenta dioxidul de sulf, gaz care provoaca mari dificultati de respiratie. Ulterior cercetarile au scos la iveala existenta oxizilor de azot care apar acolo unde aerul se incalzeste suficient. Pentru inlaturarea acestuia s-au cautat solutii, cea mai evidenta fiind reducerea emisiunilor de hidrocarburi in atmosfera. La nivelul orasului Los Angeles  exista o productie foarte mare de automobile care sunt si mari poluante. Prin urmare fabricantii cauta metode care sa reduca gazele de esapament. Se cunosc putine lucruri despre compozitia chimica a prafului din orase, doar circa 40% din amestecul de substante care alcatuiesc acest praf au fost identificate. Intrucat multi din poluanti intra in reactii chimice intre ei se ajunge la concluziaca nici nu se poate cunoaste compozitia chimica. Poluarea atmosferica nu considera doar un inconvenient ci si un pericol pentru sanatate. Realizarile tehnicii noastre sunt tot atatea esecuri ambientale.

Opusul orasului Los Angeles sub aspectul problemelor de poluare este Decatur in statul Illinois, oras care are cateva industrii locale fara surse de poluare. Cu toate acestea, se confrunta cu probleme foarte mari si grave de poluare a apelor cu nitrati. Valorile crescute se inregistrau iarna si primavara. Aceasta se datoreaza folosirii intensive a ingrasamintelor anorganice cu azot. Aceste ingrasaminte se utilizeaza la culturile intense de porumb din aceasta zona. Toate acestea reflecta efectele neasteptate ale unui important progres tehnologic, caruia i s-a permis sa afecteze semnificativ mediul ambiant, inainte ca noi sa intelegem ca, pe langa rezultatele pozitive din agricultura, el va implica si un prejudiciu adus sanatatii umane.

Cel mai izbitor exemplu al crizei de mediu al Statelor Unite il prezinta lacul Erie, lac care constituie o principala resursa naturala pentru o regiune bogata. In procesul de creere al acestor bogatii, lacul s-a schimbat, ajungand atat de poluat incat sistemele biologice initiale au fost aproapoape distruse. Ca urmare a acestui fapt, marea majoritate a plajelor au fost inchise ; in fiecare vara mari gramezi de alge si pesti se aduna la mal ; apa scanteietoare candva este acum densa de namol. Cauzele poluarii le reprezinta reziduurile industriale deversate din marele orase industriale, aceasta afectand nivelul oxigenului din apa. Se punea intrebarea cum putea fi restabilita situatia si autorul ajunge la concluzia ca lacul Erie nu va mai reveni niciodata la ceea ce a fost. Acesta este rezultatul agresiunii noastre asupra lacului Erie si am redus enorm valoarea lui pentru om.

Deteriorarea conditiilor de mediu este cauzata de actiunile omului si are efecte foarte grave asupra condiiei umane. Ecosfera, impreuna cu resursele minerale ale pamantului, constituie izvorul tuturor bunurilor produse prin stradania omului. Ca sa se dezvolte, un om adult necesita o anumita cantitate de bunuri materiale care sa-i asigure hrana, imbracamintea, adapostul, mijloacele de transport si comunicatie, ca si confortul general al existentei. Pamantul nu trece doar printr-o explozie demografica ci si printr-o explozie a civilizatiei. Bogatia materiala, care este esentiala in viata oamenilor si in perpetuarea tuturor activitatilor lor, este ea insasi produsa prin activitati umane dirijate de stiinta, mediate de tehnica, guvernate de un sistem economic si exercitate asupra ecosferei. Daca activitatea economica depinde de procesele productive generate de stiinta si tehnica, nici reciproca nu este mai putin adevarata. Sistemul economic, ca si ideologia politica pe care o exprima, impune constrangeri insemnate in ceea ce priveste dezvoltarea stiintei si tehnicii. Una din aceste constrangeri o reprezinta banii. Cei care acorda fondurile pot influenta cursul stiintei si tehnicii prin alegerea sectoarelor pe care le prefera. Pe masura ce se produc bunuri materiale, populatia creste numeric, chiar si in situatia in care natalitatea se mentine, cresterea este data de reducerea mortalitatii, precum si prelungirea duratei de viata.

Criza ambientala ne anunta ca s-a produs o grava dereglare in modul in care oamenii isi folosesc habitatul- Pamantul. Vina nu este a naturii ci a omului care produce poluare.

Revolutia stiintifica antebelica a transformat fizica si chimia moderna in stiinte capabile sa influenteze natura si sa creeze, pentru prima data pe Pamant, forme absolut noi de materie. De-abia mai tarziu s-a descoperit viciul cu consecinte potential fatale din temelia stiintifica a noilor tehnologii. Aceasta arata ca un scaun cu doua picioare solide, fizica si chimia, dar viciat de lipsa unui al treilea, biologia mediului ambiant. In perioada analizata de autor, din punct de vedere al poluarii (1946-1966) productia pe locuitor de bunuri destinate satisfacerii principalelor cerinte omenesti (hrana, imbracaminte, locuinte) nu a crescut semnificativ, in unele domenii chiar a scazut. S-a inregistrat apoi o crestere in utilizarea energiei electrice, a combstibililor si a produselor de hartie. Cifrele arata ca de fapt productia Americana s-a mentinut in pas cu cresterea populatiei. Sporul total al productiei americane este cu mult mai mic decat cresterea gradului de poluare in aceeasi perioada. Se trage conluzia ca afirmatiile care invinuiesc de criza ambientala suprapopularea, afluenta, sau ambele fenomene, explicatia trebuie cautata in alta parte.

Ceva a mers prost in S.U.A. dupa cel de al doilea razboi mondial, caci majoritatea problemelor de poluare,fie ca au aparut, fie ca s-au agravat mult in anii postbelici. De-a lungul timpului, productia nu s-a schimbat semnificativ in ceea ce priveste cantitatea, ci s-a schimbat tehnologia de productie si produsele in sine. Noua tehnologie implica calculatoare, automatizare complexa, energia nuclera si expluatarea spatiului extraterestru. Cateva din cele mai grave esecuri ambientale se datoreaza schimbarilor tehnologice introduse in agricultura, intrucat aceasta este cea mai aproape de natura. Sub raportul vanzarilor pe piata, detergentii sunt una din cele mai reusite inovatii tehnologice moderne. Aceasta mutatie tehnologica de la un produs organic natural (sapunul) la unul sintetic nenatural (detergentul) a agravat impactul ambiental. Industria textila ofera un alt caz major de subtituire a substantelor organice naturale cu produsi sintetici nenaturali (inlocuirea bumbacului si a lanii cu fibrele sintetice). Masele plastice moderne sunt alcatuite din polimeri nenaturali si care sunt nedegradabili biologic. Este alarmant sa ne gandim la cantitatile mari de plastic produse deja. Dezvoltarea uriasa a productiei de materiale organice sintetice a declansat si alte presiuni asupra mediului ambiant. Producerea unor substante pentru distrugerea  de daunatori afecteaza si alte organisme pe alte cai.

Atunci cand s-a inventat automobilul si motorul cu combustie interna, nimeni nu banuia ca ele vor deveni cea mai mare sursa individuala de poluare a mediului.

Autorul ajunge la concluzia ca o relatie matematica simpla leaga cantitatea de poluanti eliminata in mediu de trei factori:

Poluantul emis = produsul celor trei factori (populatia x cantitatea de bunuri economice pe locuitor x cantitatea de poluant pe unitatea de bun economic produs)

Analizand calculele facute pentru productia agricola, agenti de curatire, transport cu autovehicule si consum de bere a ajuns la urmatoarea concluzie:

– cresterea demografica justifica intre 12-20% din diferitele sporuri ale cantitatii totale de poluanti;

– factorul afluenta determina 1-5% din sporul poluarii, cu exceptia transportului de pasageri, unde contributia acestor factori creste la aproximativ 40% din total;

– factorul tehnologic este raspunzator in proportie de 80-85% din cantitatea totala de poluare.

Principala cauza a crizei de mediu care a coplesit S.U.A. in anii din urma rezida in transformarea radicala a tehnologiilor productive dupa cel de-al doilea razboi mondial care au inlocuit pe cele mai putin daunatoare cu altele cu efecte intense asupra mediului.

Comunicarea dintre savanti si cetateni este explicatia remarcabilului avant produs in actiunile publice pe teme ambientale care s-au produs in S.U.A. in ultimii ani. Problema avantaj- risc apare in numeroase aspecte ale vietii personale: conducerea autoturismelor, calatoria cu trenul sau avionul, gasirea unui loc de munca, a unei locuinte, utilizarea unui cuptor cu microunde etc. S-au facut incercari de a se evalua raportul cantitativ dintre avantajele si riscurile derivand din activitati deja acceptate de public. Concluziile au fost ca daca valoarea avantajului este mica si riscul acceptabil este relativ redus; crescand valoarea, creste si riscul acceptabil, dar intr-o alura foarte pronuntata in raport cu marirea valorii.

Tema mediului ambiant a devenit o tema de dezbateri internationale.

In decursul intregei sale istorii, omenirea s-a straduit sa faca fata conflictelor nascute inauntrul familiei omenesti. Oamenii au invatat cum sa rezolve aceste conflicte, prin creearea de noi relatii sociale si nu prin nimicirea partii slabe de catre cea puternica. Razboiul este, in acest sens, in mijloc de solutionare a acestei probleme printr-un proces biologic – moartea. Concluzia cea mai importanta ce ar trebui sa o tragem atat din criza mediului ambiant cat si din problema demografica este sa ne pastram mostenirea naturala si propria noastra umanitate.

Preocuparile ecologului se intind de la stiintele fizicii, trecand prin biologie, pana la inginerie, tehnologie si demografie si ating chiar si domenii ale economiei si economiei politice. Datorita caracterului urgent al situatiei, economistul si ecologistul sunt obligati sa-si asume riscul de a depasi granitele propriilor lor discipline, astfel incat fiecare dintre ei sa foloseasca cunostintele celuilalt cautand in ele legaturi intre criza ambientala si procesele sociale.

Criza mediului ambiant ne arata ca pentru a supravietui trebuie sa asezam considerentele economice deasupra celor economice si politice.

In aceasta carte, autorul a examinat relatiile existente intre criza mediului ambiant si sistemele pe care acesta le afecteaza. Cartea arata, dupa parerea autorului, ca logica ecologiei clarifica in mare masura multe din dificultatile pe care le intampina globul terestru si populatia sa. Intelegerea crizei ambientale ne ajuta sa sesizam necesitatea unor schimbari sociale care sa aduca, totodata, si rezolvarea acestei crize. Pentru a pune logica mediului ambiant in contact cu lumea reala, trebuie sa o raportam la fortele sociale, politice si economice globale, care determina atat viata noastra cotidiana cat si cursul istoriei.

Pretutindeni in lume exista dovezile unui profund esec in stradania de a folosi competenta, bogatia si energia aflate la dispozitia omului spre binele maxim al omenirii. Criza ambientala este o ilustrare semnificativa a acestui esec. De aceea, reformele necesare in productie pot fi infaptuite fara a se reduce mult nivelul actual al bunurilor folositoare de care poate dispune individul si in acelasi timp, calitatea vietii poate fi mult imbunatatita prin combaterea poluarii. Pentru a solutiona criza ambientala, va trebui sa se renunte la luxul de a tolera saracia, discriminarea rasiala si razboiul.

Viata, asa cum a aparut ea mai intai pe Pamant, se angajase pe o cale liniara spre autodistrugere. Ea a fost salvata de la autopieire prin aparitia unei forme noi care reconvertea deseurile organismelor primitive in materie organica proaspata. Primele organisme cu fotosinteza au schimbat cursul liniar al vietii in intaiul mare ciclu ecologic de pe pamant. Inchizand cercul, ele au realizat ceea ce nici un organism viu nu poate infaptui singur – supravietuirea.

Oamenii s-au smuls din cercul vietii imbolditi nu de nevoi biologice, ci de organizarea sociala pe care au nascocit-o pentru a nascoci natura. Rezultatul final este criza mediului ambiant, o criza a supravietuirii.