Pamantul (sau Terra, uneori numita Planeta Albastra) este a treia planeta ca distanta fata de Soare în sistemul nostru solar si a cincea ca dimensiuni. Face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar). Este cea mai mare din categoria planetelor telurice si singura cunoscuta pana în prezent în Univers ca fiind locuita de viata inteligenta (controversele legate de existenta vietii extraterestre continua sa existe). Pamantul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a început sa-l orbiteze putin timp dupa aceea, acum 4,533 miliarde (4,533×109) de ani în urma1. Suprafata Pamantului este acoperita de apa în proportie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este împartit în continente, iar zona acoperita de apa este împartita în oceane.
De cand s-a format, Pamantul a trecut prin numeroase procese biologice si geologice, astfel încat orice urme ale conditiilor initiale au fost sterse. Suprafata exterioara a Pamantului este împartita în mai multe placi tectonice, care migreaza treptat de-a lungul timpului. Miezul planetei este activ, fiind format din mantaua topita si miezul metalic, generator al campului magnetic. Conditiile atmosferice au fost modificate în mod decisiv de prezenta diverselor forme de viata, care creeaza o balanta ecologica ce modifica permanent conditiile de la suprafata. Exista o permanenta legatura între Pamant si restul Universului. Astfel, Luna este cauza mareelor si a modificat continuu durata miscarii de rotatie. Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase de Pamant, aceasta forta de atractie se numeste gravitatie, iar acceleratia cu care aceste corpuri cad în campul gravitational, se numeste acceleratie gravitationala. De asemenea, se crede ca o ploaie de comete ce a avut loc in perioada primordiala a Pamantului a fost motivul aparitiei oceanelor. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat de asemenea mediul înconjurator într-o maniera decisiva. Schimbarile de orbita ale planetei pot fi considerate raspunzatoare pentru glaciatiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafata terestra cu un strat de gheata. Pamantul nu are alti sateliti naturali în afara de Luna, cu toate ca asteroidul Cruithne a fost calificat în mod gresit drept un satelit al Pamantului. Cruithne a fost descoperit în 1986 si urmeaza o orbita eliptica in jurul Soarelui , asemanatoare cu raza orbitei Pamantului. Din perspectiva miscarii Terrei, Cruithne descrie o orbita în forma de potcoava în jurul Soarelui, ce nu se apropie foarte mult de planeta noastra.
Pamantul
Semantica
Cuvintele ce se refera la Pamant pot fi formate în mai multe moduri. Primul este folosirea radacinii terra-, cum ar fi de exemplu cuvantul terestru. Mai exista si varianta radacinii telur-, cum se poate vedea în cuvintele teluric, telurian. Ambii termeni provin de la Zeita romana Terra Mater, ce se pare ca si-a primit la randul ei numele de la vechea denumire de Tellūs Mater. Termenii stiitifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeitei Gaia, echivalenta Terrei Mater în mitologia greaca.
Denumirea de Pamant este singura care nu provine din vechea mitologie greaca sau romana, spre deosebire de majoritatea corpurilor ceresti cunoscute la acea data (de exemplu Marte, Venus, Neptun, s.a.m.d.). Cuvantul „Pamant” provine din latinescul „pavimentum”, care înseamna „pavaj”, „drum pietruit”.