SP_1_ST_2
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Statistica
MULTIPLE CHOICE
1) Când adunam doua variabile aleatoare, probabilităţile :
evenimentelor elementare:
1 se aduna;
2 se scad;
3 se înmulţesc.
2) Când înmulţim doua variabile aleatoare, probabilităţile evenimentelor elementare
1 se aduna;
2 se scad;
3 se înmulţesc.
3) Media sumei a doua variabile aleatoare este egala cu :
1 suma mediilor variabilelor aleatoare;
2 produsul mediilor variabilelor aleatoare;
3 diferenţa mediilor variabilelor aleatoare.
4) Media unei variabile aleatoare este:
1 egala cu cea mai mica valoare a variabilei aleatoare;
2 egala cu cea mai mare valoare a variabilei aleatoare;
3 cuprinsa intre acestea.
5) Media produsului a doua variabile aleatoare este:
1 egala cu suma mediilor celor doua variabile aleatoare;
2 egala cu produsul mediilor celor doua variabile aleatoare;
3 egala cu radical din suma pătratelor mediilor;
4 nici unul din punctele a) b) c) nu este adevărat.
6) Statistica descriptiva se ocupa cu :
a) prelucrarea datelor statistice
b) culegerea datelor despre un fenomen social
c) înregistrarea datelor despre un fenomen social
d) nici unul din răspunsurile a) b) c) nu este adevărat
1 a+b+c
2 b+c
3 d
7) Variabilele X si Y sunt independente daca :
1 pentru o pereche de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzătoare sunt
independente;
2 pentru mai multe perechi de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzătoare sunt
independente;
3 pentru toate perechile (i,j) evenimentele elementare corespunzătoare sunt independente.
8) Momentul de ordinal 2 al variabilei aleatoare X este:
1 pătratul valorii medii a variabilei aleatoare X;
2 valoarea medie a pătratului variabilei aleatoare X;
3 alta expresie.
9) Variabila aleatoare X-M(X) se numeşte :
1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;
2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;
3 abaterea medie pătratica a variabilei aleatoare X.
10) Abaterea medie caracterizează :
1 imprastierea variabilei aleatoare X;
2 boltirea variabilei aleatoare X;
3 concentrarea variabilei aleatoare X.
11) Momentul centrat de ordinal II al variabilei aleatore X este:
1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;
2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;
3 dispersia variabilei aleatoare X;
4 abaterea medie pătratica a variabilei aleatoare X.
12) Dispersia unei constante este egala cu :
1 0;
2 1;
3 alta constanta.
13) Dispersia sumei dintre o constanta si variabila aleatoare X este :
1 acea constanta ;
2 egala cu 0;
3 egala cu dispersia constantei;
4 egala cu dispersia variabilei aleatoare X.
14) Dispersia produsului dintre o constanta si variabila aleatoare X este egala cu :
1 acea constanta;
2 dispersia lui X;
3 a D(X);
4 nici unul din răspunsurile a) b) c) nu este adevărat.
15) Dispersia variabilei aleatoare X este egala cu :
1 pătratul abaterii medii pătratice;
2 radical din abaterea medie pătratica;
3 răspunsurile a) si b) nu sunt adevărate.
16) Coeficientul de covarianţa a doua variabile aleatoare este egal cu :
1 media produsului variabilelor minus produsul mediilor variabilelor;
2 media sumei variabilelor;
3 suma pătratelor mediilor variabilelor aleatoare.
17) Amplitudinea unei variabile aleatoare este:
1 un indicator de dispersie;
2 un indicator al tendinţei centrale de grupare;
3 ambele la un loc;
4 nici una din situaţiile de mai sus.
18) Amplitudinea unei variabile aleatoare este egala cu :
1 suma dintre valoarea maxima si valoarea minima a variabilei aleatoare;
2 media aritmetica a valorilor;
3 diferenţa dintre valoarea maxima si valoarea minima.
19) Cuantilele de ordinal 10 ale unei variabile aleatoare se numesc:
1 cuartile;
2 centile;
3 decile.
20) Cuartila este o cuantila de ordinul :
1 cinci;
2 zece;
3 patru;
4 o suta.
21) Mediana unei variabile aleatoare este egala cu :
1 prima cuartila;
2 a doua cuartila;
3 a treia cuartila.
22) Coeficientul de variaţie este un indicator :
1 al formei distribuţiei;
2 de dispersie;
3 al tendinţei centrale de grupare.
23) Oblicitatea este un indicator :
1 al formei distribuţiei;
2 de dispersie;
3 al tendinţei centrale de grupare.
24) Boltirea este un indicator :
1 al tendinţei centrale de grupare;
2 al formei distribuţiei;
3 de dispersie.
25) Media variabilei abaterea de la medie este egala cu :
1 0;
2 1;
3 0,5.
26) Media produsului a 2 variabile aleatoare este egala cu :
1 Suma mediilor v.a.;
2 Produsul mediilor var.aleat.;
3 punctul b)are loc cu condiţia ca variabilele aleatoare sa fie independente.
27) Scalele nominale permit :
1 O măsurare a distantei dintre termenii scalei;
2 O ierarhizare a valorilor;
3 O enumerare de posibilitati.
28) Scalele ordinale permit :
1 O ierarhizare a valorilor;
2 Posibilitatea unui raport intre 2 poziţii pe o scala;
3 O măsurare a distantei dintre termenii scalei.
29) Scalele proporţionale :
1 permit o ierarhizare a valorilor;
2 exprima posibilitatea unui raport intre 2 poziţii pe o scala;
3 permit o enumerare de posibilitati.
30) Scalele cu intervale permit :
1 Măsurarea distantelor dintre diferitele trepte;
2 O enumerare de posibilitati;
3 Posibilitatea unui raport intre 2 poziţii pe o scala.
31) O variabila aleatoare se numeşte discreta atunci când :
1 numerele care corespund modalităţilor ei sunt întregi;
2 numerele care corespund modalitatiolor ei sunt raţionale;
3 numerele care corespund modalităţilor ei sunt reale.
32) Grupele de vârsta constituie un exemplu de :
1 scala de intervale;
2 scala nominala;
3 scala ordinala.
33) Scalele care caracterizează variabilele ale căror modalitati nu au decât un scop descriptiv sunt :
1 scale ordinale;
2 scale nominale;
3 scale de intervale.
34) Răspunsurile de tip : « deloc/puţin/mult/foarte mult », dintr-un chestionar, reprezintă un
exemplu de scala :
1 de raport;
2 ordinala;
3 nominala;
4 de intervale.
35) Scalele al căror statut se bazează pe faptul ca intervalele care separa doua modalitati succesive
sunt întotdeauna egale intre ele sunt :
1 scale ordinale;
2 scale nominale;
3 scale de interval.
36) Intr-un chestionar, întrebările de opinie vizează :
1 preocupările intelectuale ale indivizilor;
2 aspecte de comportament ale indivizilor;
3 părerile, atitudinile subiecţilor.
37) Intr-un chestionar, întrebările factuale privesc :
1 aspectele de comportament ale subiecţilor;
2 părerile, latitudinile;
3 preocupările intelectuale.
38) Eşantionarea care are la baza principiul loteriei este :
1 eşantionare prin stratificare;
2 eşantionare multistadiala;
3 eşantionare simplu aleatoare.
39) Eşantionarea care presupune o grupare a populaţiei pe arii geografice, culturale etc. este o
eşantionare :
1 multifazica;
2 prin stratificare;
3 multistadiara ( grupala).
40) Eşantionarea care se efectuează in populaţii neomogene alcătuite din straturi, este o
eşantionare :
1 simplu aleatoare;
2 multistadiala;
3 multifazica;
4 prin stratificare.
41) Eşantionarea care presupune gruparea populaţiei după câteva caracteristici, apoi determinarea
subesantioanelor, este o eşantionare :
1 panel;
2 pe cote;
3 simplu aleatoare;
4 prin stratificare.
42) Erorile sistematice sunt erori de :
1 reprezentativitate;
2 de înregistrare;
3 altele.
43) Erorile intamplatoare sunt erori de :
1 înregistrare;
2 reprezentativitate;
3 altele.
44) Universul de eşantionare este format din :
1 populaţia intrata in eşantion;
2 populaţia intrata in studiu;
3 toata populaţia tarii.
45) Procesul statistic prin care concluziile obţinute din studiul eşantionului se pot extinde la
întreaga populaţie studiata se numeşte :
1 reprezentativitate;
2 inferenta;
3 analiza statistica.
46) O ipoteza a modelului recursiv este ca :
1 relaţiile dintre variabile sa fie neliniare;
2 relaţiile dintre variabile sa fie liniare;
3 sa nu existe astfel de relaţii.
47) Indicatorul concordantei pozitive ajuta la construirea :
1 coeficientului de corelaţie a doua variabile aleatoare;
2 coeficientului de regresie;
3 coeficientului de corelaţie a rangurilor al lui Kendall.
48) Intre indicatorul concordantei negative si coeficientul lui Kendall exista următoarea legătura :
1 cresc in acelaşi timp;
2 unul creste in timp ce celalalt descreşte;
3 descresc in acelaşi timp.
49) Indicele lui Gini este un indicator :
1 de dispersie;
2 al formei distribuţiei;
3 al tendinţei centrale de grupare.
50) In modelele explicative gradul de variabilitate al unui fenomen poate fi măsurat de :
1 indicatorii de dispersie;
2 indicatorii formei distribuţiei;
3 indicatorii tendinţei centrale de grupare.
51) Suma frecventelor relative ale unei serii de date este:
a) 1;
b) 50;
c) 100%
1 a+c
2 a+b+c
3 a+b
52) Variabila abatere medie caracterizează :
1 imprastierea;
2 concentrarea;
3 forma distribuţiei.
53) Daca X si Y sunt 2 variabile aleatoare,atunci: D(X+Y) = D(X) + D(Y)
1 întotdeauna;
2 când X si Y sunt independente;
3 Când X si Y sunt dependente
54) Coeficientul de corelaţie r(X,Y) a doua variabile aleatoare este egal cu zero când:
A) X si Y sunt independente;
B) X si Y sunt dependente
1 A
2 B
3 nici una.
55) Coeficientul lui Kendall măsoară :
1 corelaţia a doua variabile cantitative;
2 corelaţia rangurilor a doua v.a. oarecare;
3 corelaţia rangurilor a 2 v.a. calitative.
56) Gradul de reprezentativitate al unui eşantion depinde numai de:
1 caracteristicile populaţiei;
2 mărimea eşantionului;
3 procedura de eşantionare folosita;
4 oricare din ele;
5 de toate trei.
57) Tipul de eşantionare probabilist are caracter:
1 aleator;
2 nealeator;
3 oricare din ele;
4 niciunul dintre acestea.
58) Testul „hi pătrat” reprezintă:
1 un test de cunoaştere;
2 un test de semnificaţie;
3 un test de reprezentativitate.
59) Modelul lui Blalock reprezintă:
A) un model de analiza cauzala;
B) un model de analiza de dependenta
C) un model de comportament
1 A+B
2 A+B+C
3 B+C
60) Abaterea intercuartila este o caracteristica:
1 standardizata;
2 nestandardizata.
61) Frecventele relative sunt:
1 numere întregi;
2 valori negative;
3 valori pozitive subunitare.
62) Doua variabile aleatoare X si Y sunt independente daca:
1 doua evenimente elementare sunt independente;
2 anumite evenimente elementare sunt independente;
3 toate evenimentele elementare sunt independente doua cate doua.
63) Cuartila este un indicator care caracterizează :
1 tendinţa centrala de grupare;
2 imprastierea variabilei;
3 forma distribuţiei unei v.a;
64) Corelaţia rangurilor a 2 v.a. se exprima cu ajutorul
A) coeficientului lui Kendall;
B) coeficientului lui Spearmann;
C) coeficientului lui Pearson
1 A+B
2 A+B+C
3 A+C
65) Modelul recursiv este un model de:
A) analiza de dependenta;
B) analiza cauzala;
C) analiza de regresie.
1 A+B
2 A+B+C
3 A+C
66) Gradul de reprezentativitate al unui eşantion este măsurat de:
A) coeficientul de corelaţie;
B) coeficientul de varianta;
C) eroarea maxima admisa;
D) nivelul de încredere
1 C+B
2 A+B+C+D
3 C+D
67) Testul „hi pătrat” se aplica:
1 eşantioanelor mici
2 eşantioanelor mijlocii
3 eşantioanelor mari
68) Non-răspunsuri intr-un chestionar de opinie înseamnă:
A) răspunsuri negative;
B) lipsa răspunsurilor la unele întrebări;
C) lipsa răspunsurilor la întregul chestionar
1 B+C
2 A+B+C
3 A+B
69) Cate tipuri de scale întâlnim in ştiinţele sociale:
1 2 tipuri
2 3 tipuri
3 4 tipuri
70) Pentru analiza seriilor interdependente se foloseşte care din următoarele metode statistice:
A) regresia;
B) indicatorul concordantei pozitive;
C) corelaţia.
1 A+C
2 A+B+C
3 A+B
71) Coeficientul de variaţie este un indicator:
1 de poziţie;
2 de imprastierea;
3 al formei distribuţiei v.a.
72) Abaterea intercuartila relativa este un indicator :
1 standardizat;
2 nestandardizat.
73) Indicatorul de boltire măsoară :
1 forma distribuţiei unei v.a;
2 oblicitatea distribuţiei;
3 dispersia v.a.
74) Care afirmaţie este adevărata :
1 Daca variabilele X si Y sunt independente atunci coeficientul lor de corelaţie este nul;
2 Daca coeficientul de corelaţie a 2 v.a. este nul atunci variabilele X si Y sunt
independente;
3 Amândouă sunt adevărate.
75) Intr-un chestionar de opinie ,întrebările factuale sunt întrebări care privesc:
1 conţinutul acestora;
2 forma de înregistrare a răspunsurilor.
76) O procedura de eşantionare in care fiecare individ din populaţie are o şansa reala,calculabila si
nenula de a fi ales in eşantion,se va numi:
1 aleatoare;
2 nealeatoare.
77) Daca coeficientul de corelaţie a doua v.a. este 1 atunci intre cele doua variabile exista o
dependenta:
1 neliniara;
2 liniara;
3 logaritmica.
78) Erorile statistice in realizarea unui eşantion apar:
1 când nu se respecta principiile de baza ale teoriei eşantionării;
2 in timpul derulării sondajului in teren.
79) Eşantionarea care presupune gruparea populaţiei după câteva caracteristici este specifica:
1 eşantionării panel;
2 eşantionării multifazice;
3 eşantionării pe cote.
80) In cazul acceptării ipotezei nule care varianta este posibila:
A) ipoteza făcuta este adevărata si urmează sa fie acceptata;
B) ipoteza făcuta este falsa;
1 A
2 B
3 A+ B
81) Indicele lui Gini este un indicator:
1 de poziţie;
2 de imprastiere;
3 al formei distribuţiei variabilei aleatoare.
82) Coeficientul de corelaţie a doua variabile aleatoare este:
1 standardizat si ia valori in intervalul [-2;2];
2 standardizat si ia valori in intervalul [-1;1];
3 nestandardizat si ia valori pozitive.
83) Afectarea caracterului aleator in realizarea unui eşantion este o eroare:
1 sistematica;
2 intamplatoare;
3 de alta natura.
84) Creşterea in volum a eşantionului asigura întotdeauna creşterea gradului de reprezentativitate?
1 da;
2 nu;
3 depinde de alţi parametri.
85) Indicatorul concordantei pozitive influenţează mărimea coeficientului de corelaţie a rangurilor a
lui Kendall?
1 da;
2 nu;
3 nu întotdeauna.
86) Intr-un model recursiv relaţiile dintre variabile trebuie sa fie, prin ipoteza:
1 liniare;
2 neliniare;
3 oricum.
87) O caracteristica se numeşte continua atunci când numărul valorilor este:
1 finit;
2 infinit;
3 când valorile sunt pozitive.
88) Daca M(X) este media v.a. X atunci proprietatea M(XY)=M(X)M(Y) are loc când:
1 X si Y sunt dependente;
2 X si Y sunt independente;
3 oricând.
89) Stabilirea gradelor de libertate este importanta in:
1 utilizarea testului „hi pătrat”;
2 realizarea unui model recursiv;
3 aplicarea ipotezei nule.
90) Mediana este
1 prima cuartila;
2 a doua cuartila;
3 a treia cuartila.