Un oficial din poliţie a evaluat la mai puţin de 100.000 numărul manifestanţilor.
O manifestaţie din 2 februarie a strâns peste 125.000 de persoane pentru a protesta faţă de această reformă, prezentată de guvernul turc ca fiind necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Legalizarea vălului în universitaţi, la aproape 30 de ani de când a fost interzis, este combătută ferm de apărătorii fundamentelor laice ale acestei ţări, musulmană în proporţie de 99%.
Subiectul suscită tensiuni aprinse între cei care consideră că interzicerea vălului în universitate este o încălcare a libertăţilor individuale şi cei care se tem că autorizarea sa va submina fundamentele sistemului laic şi va antrena legalizarea vălului şi în alte spaţii publice – administraţie şi şcoli. Prolaicii se tem de asemenea că ridicarea interdicţiei va spori presiunea socială asupra tinerelor pentru a purta vălul.
Partidul Republican al Poporului (CHP), principala formaţiune de opoziţie, care consideră că această modificare constituţională un pas spre un regim islamic, a anunţat că va contesta măsura la Curtea Constituţională.
Avertismentele din partea mediilor foarte ataşate de aplicarea strictă a preceptelor laice au devenit din ce în ce mai frecvente, dar armata, care se consideră garantul sistemului laic, a ales să rămână departe de dezbatere.
Soţiile şi fiicele premierului Recep Tayyip Erdogan şi preşedintelui Gul poartă vălul. Soţia lui Gul s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în 1998, după ce i s-a interzis accesul în universitate, dar şi-a retras plângerea când actualul şef al statului a devenit ministru de externe, în 2003.
Ziarul Adevarul

