Continuând seria micro-expozițiilor din cadrul proiectului ‘Exponatul lunii’, Muzeul Național de Istorie a României expune, cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române înfăptuită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, o piesă de excepție—’Ordinul Unirii în grad de Ofițer’ alături de proiectul ‘Ordinul Unirii în grad de Cavaler’.
Vernisajul micro-expoziției va avea loc vineri, 24 ianuarie a.c., începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.
Încă din 1859 Alexandru Ioan Cuza se gândea să creeze un Ordin național românesc, având ca model ‘Legiunea de Onoare’ instituită în Franța de către Napolen I. Reprezentantul Principatelor Unite la Paris, Vasile Alecsandri, profitând de bunele relații diplomatice pe care le aveau Principatele cu Imperiul Francez, a cerut permisiunea lui Napoleon al III-lea, ca oficialii francezi să poată fi recompensați și să poată purta viitorul ordin românesc. Propunerea a fost acceptată de împărat care, pe moment, nu a realizat că, potrivit normelor de drept internațional, Principatele Unite nu puteau institui un sistem onorific, deoarece se aflau sub suzeranitate otomană. Revenind în țară Alecsandri a propus crearea Ordinului ‘Jerbei de Aur ‘, care urma să-i recompenseze pe românii și pe străinii care aduseseră servicii Principatelor Unite. Comisia Centrală a schimbat numele Ordinului în ‘Ordinul Crucea Unirii’ sau pe scurt ‘Ordinul Unirii’.
Întâmpinând opoziția categorică a Imperiului Otoman, cât și pe aceea a Imperiului Austriac — care vedeau în această întreprindere un semn clar de afirmare a suveranității — pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul a fost amânat atunci. În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului român la Paris să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea realizării decorațiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model acceptat imediat de către domnitor și, pe baza acordului său, s-a efectuat o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale Ordinului. Modelul propus de Casa Krétly era o cruce repetată, emailată albastru — formă care, la acea dată, era foarte rar utilizată în faleristică. Neputând institui și acorda Ordinul din cauza statutului țării de stat vasal al Imperiului Otoman, domnitorul l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiați.
Acest Ordin a servit drept model pentru prima distincție oficială acordată de statul independent român, Ordinul național ‘Steaua României’. Acesta se numără printre puținele distincții (alături de Crucea ‘Meritul Sanitar’, de Ordinele ‘Meritul Cultural’ și ‘Meritul Agricol’), care se vor regăsi, cu o formă diferită, în sistemele onorifice românești de după anii 1948 și 1989.
Micro-expoziția va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 24 ianuarie — 15 februarie 2014 și poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 — 17.00.