Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cea mai puternică instituţie de învăţământ superior din România, pentru al treilea an consecutiv, conform clasamentului realizat de asociaţia AdAstra, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” are 900 de cadre didactice, care instruiesc peste 36000 de studenţi. Cea mai veche universitate românească, înfiinţată în anul 1860, a şcolit de-a lungul timpului savanţi, scriitori şi oameni politici de prestigiu precum: Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Alexandru Philippide, Alexandru D. Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, Alexandru Miller, Octav Mayer, Gheorghe Brătianu, Grigore T. Popa sau Gheorghe Platon.
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Cea mai mare universitate din România, după numărul de studenţi, „Babeş-Bolyai” se plasează pe locul al doilea din punct de vedere al activităţii ştiinţifice a profesorilor. Universitatea clujeană este cea mai importantă structură multiculturală românească de studiu, fiind singura instituţie de învăţământ superior din ţară în care învăţământul se face în limbile română, maghiară şi germană. Din cele 21 facultăţi ale universităţii, 17 oferă, în prezent, programe de studii în limbile română şi maghiară, iar 11 în limbile română şi germană. Există, de asemenea, două facultăţi (Teologie Reformată şi Teologie Romano-Catolică), în cadrul cărora programele de studii se desfăşoară exclusiv în limba maghiară.
Universitatea din Bucureşti
Universitatea din Bucureşti este singura instituţie de învăţământ superior românească ce figurează într-un top internaţional de prestigiu, situându-se pe locul 277 la capitolul Arte şi Ştiinţe umaniste, 330 la Ştiinţe sociale, 336 la Inginerie şi Tehnologia Informaţiei, 427 la Ştiinţa vieţii şi biomedicină, 447 la domeniul Ştiinţele naturii şi pe locul 472 în clasamentul general, în topul realizat de Times Higher Education Supplement şi compania Quacquarelli Symonds. Cei peste 35000 de studenţi ai universităţii bucureştene sunt instruiţi de 1.500 de cadre didactice. Din cele 20 de facultăţi, cele mai căutate sunt Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Litere.
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
Cea mai veche şcoală de ingineri din ţară, Politehnica din Bucureşti este universitatea românească ce a produs în anul 2006 cele mai multe articole cotate Institute of Science and Information (1651). Având 13 facultăţi, două colegii tehnice, 3 departamente si 60 de catedre, Politehnica din Bucureşti pregăteşte specialişti în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională în domeniile: electric, energetic, mediu, calculatoare, sisteme automate, electronică, mecanică, inginerie industrială, transporturi, inginerie aerospaţială, tehnologia informaţiei, ştiinţa şi ingineria materialelor, chimie, telecomunicaţii, mecatronică, ştiinţe aplicate şi inginerie economică.
Universitatea Tehnică din Iaşi
La înfiinţarea sa (1937), Universitatea „Gh. Asachi” din Iaşi a fost prima instituţie de învăţământ superior tehnic, cu predare în limba română, din ţară. În prezent, universitatea are peste 14000 de studenţi, care sunt pregătiţi în domeniile: arhitectură şi urbanism, calculatoare şi tehnologia informaţiei, geodezie, inginerie chimică, inginerie civilă şi instalaţii, inginerie electrică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, inginerie energetică, inginerie industrială, ingineria materialelor, inginerie mecanică, ingineria mediului, ingineria sistemelor, inginerie şi management industrial, mecatronică şi robotică şi ştiinţe inginereşti aplicate. Cele 12 facultăţi ale instituţiei ieşene cumulează 54 de specializări, 88 de programe de masterat şi 11 domenii de doctorat.
Universitatea de Vest din Timişoara
Cu cei peste 20000 de studenţi ai săi, Universitatea de Vest este cea mai mare instituţie de învăţământ superior din centrul universitar timişorean, având în prezent 11 facultăţi: Matematică şi Informatică, Fizică, Chimie-Biologie-Geografie, Drept, Arte Plastice, Muzică, Educaţie Fizică şi Sport, Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Litere Istorie şi Teologie, Ştiinţe Economice, Sociologie şi Psihologie. Deşi nu are o tradiţie îndelungată în spate, fiind înfiinţată în anul 1962, Universitatea de Vest figurează în 2007 pe locul 6 în Topul AdAstra, având un procentaj de 37% în ceea ce priveşte numărul articolelor ştiinţifice cotate ISI, raporat la suta de cadre didactice.
Universitatea din Târgovişte
Universitatea „Valahia” este a şaptea clasată în topul AdAstra, având în structura sa 9 facultăţi cu 40 de specializări şi 4 departamente (Cercetare Ştiinţifică, Relaţii Internaţionale, Pregătire Pedagogică a Personalului Didactic şi un Învăţământ la Distanţă şi Formare Continuă). În prezent, la toate formele de învăţământ, sub îndrumarea a peste 400 de cadre didactice, studiază aproximativ 10.000 de studenţi, care sunt instruiţi în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, ştiinţe sociale, ştiinţe ale naturii, cultură fizică şi sport, teologie, ştiinţe exacte, arte şi ştiinţe inginereşti. Universitatea târgovişteană dispune de 16 corpuri de clădire cu 250 de laboratoare, 21 de amfiteatre şi peste 200 de săli de seminar, 10 cămine cu o capacitate de 2065 de locuri, o cantină cu 250 de locuri şi opt biblioteci, cu un fond de carte de aproximativ 50000 de volume.
Universitatea Politehnică din Timişoara
"Politehnica" din Timişoara cuprinde 9 facultăţi, în care sunt instruiţi, anual, 15000 de studenţi în domeniile: automatică şi informatică aplicată, ştiinţa sistemelor şi a calculatoarelor, inginerie chimică, ingineria mediului, inginerie electronică şi telecomunicaţii, inginerie mecanică, inginerie industrială, ştiinţa materialelor, mecatronică şi roboţi, ingineria transporturilor, ştiinţe aplicate, inginerie medicală, construcţii, inginerie civilă, instalaţii, cadastru, arhitectură, inginerie economică, administraţie publică locală şi relaţii publice. Având în patrimoniu 96 de imobile, dintre care 51 de spaţii educative, o bibliotecă, un studiou propriu de televiziune, 32 de cămine şi 4 baze sportive, universitatea timişoreană se impune ca una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din România.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnică clujeană are peste 11.000 de studenţi, pe care îi formează în domeniile: arhitectură şi urbanism, calculatoare şi tehnologia informaţiei, inginerie civilă, instalaţii, inginerie electrică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, inginerie energetică, inginerie industrială, ingineria materialelor, inginerie mecanică, ingineria mediului, ingineria sistemelor, inginerie şi management, ingineria transporturilor, mecatronică şi robotică şi ştiinţe inginereşti aplicate. Fiind implicată într-o gamă largă de programe europene cu specific educaţional, precum: TEMPUS-PHARE, SOCRATES, ERASMUS, LEONARDO sau CEEPUS, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca oferă studenţilor posibilitatea de a fi instruiţi şi în străinătate.
Universitatea din Craiova
Intrând, în anul 2007, în rândul primelor zece universităţi ale topului AdAstra, după un salt de două locuri, faţă de clasamentul din anul 2006, Universitatea din Craiova are 17 facultăţi şi peste 30000 de studenţi pregătiţi în domenii umaniste, politehnice, istorie, economie, agricultură, drept, teologie şi arte. Având încheiate acorduri de cooperare cu instituţii de învăţământ din întreaga lume precum: Free University of Bruxelles-Belgia, Virginia Polytechnic Institute and State University, Broome Community College, State University of New York, University of Montreal, Universities of Luton, Universite de Montpellier, Saint-Etienne, Toulouse, Paris, Universitatea din Tessaloniki, Universitatea craioveană este recunoscută ca Instituţie de Nivel Unu, capabilă să coordoneze reforma managerială academică, în alte instituţii de învăţământ superior din România.
CIteste articolul complet in Gandul:
www.gandul.info/gandul-educational/primele-10-universitati-romaniei.html?3900;835611
Sursa: Ziarul Gandul