Marian Stas a urmat cursuri de leadership in America. A invatat ca planul de cariera se face pe minimum zece ani si si-ar dori ca sase dintre ei sa fie petrecuti in Ministerul Educatiei, ca ministru.
Ce este Scoala pe bune?
Scoala pe bune reprezinta o viziune si o serie de proiecte care articuleaza procesul de transformare a Scolii ca sistem in Romania. Specific, „pe bune“ inseamna, pe de o parte, urmatoarele trei lucruri: nu mai copiem, nu mai chiulim, nu mai vindem/cumparam note de trecere. Pe de alta parte, viziunea Scolii pe bune propune, in fapt, o scoala autentica, adica o scoala care cultiva valori, foloseste si place. Daca va intereseaza, gasiti proiectele Scolii pe bune la adresa http://www.lmt.ro/ scoala/scoala.html.
Scoala pe bune suna ca un plan de afaceri. Care ar fi viziunea, valorile, misiunea, obiectivul strategic al acestuia?
Imi place analogia cu planul de afaceri! Intr-adevar, intr-un sens pragmatic, am gindit documentul prin care pun in discutia publica schimbarea adaptiva a Educatiei „ca la carte“, ca sa invatam impreuna curgerea logica a conceptelor, dinspre viziune/valori/obiectiv strategic catre lucrurile concrete de facut, adica programele si proiectele specifice. Cum spuneam, ceea ce Scoala pe bune propune ca viziune se fundamenteaza pe trei verbe-cheie: cultiva valori; foloseste; place. Valorile la care ma refer sint: increderea; onestitatea; competenta; performanta; inteligenta sociala; curajul actiunii civice; creativitatea; implicarea personala; motivatia emotionala pozitiva; responsabilitatea; forta echipei. Misiunea Scolii pe bune consta in schimbarea, prin Educatie, a infrastructurii mentale a societatii, in acord cu timpul noii Romanii europene. Obiectivul strategic al Scolii pe bune este generarea sustenabila a unei resurse umane inalt competitive, prin alocarea, incepind cu 2012, a minimum 8% din PIB la capitolul „cheltuieli publice pentru Educatie“.
De ce ati vrea sa fiti ministrul Educatiei?
Din doua motive. Primul: pentru a initia punerea in fapt a agendei transformarii Scolii ca sistem in Romania, ceea ce eu consider ca este proiectul public numarul 1 in urmatorii 10-20 de ani. Al doilea: deoarece cred ca am competentele tehnice si emotionale necesare indeplinirii obiectivului enuntat ca prim motiv. Eu nu sint politician, asa incit portofoliul de ministru al Educatiei este relevant pentru mine exclusiv in masura in care imi confera autoritatea formala de a coordona, cum spuneam, transformarea sistemului educational de la noi. Pe de alta parte, sint dispus sa contribui cu intreaga mea expertiza de consultanta in leadership si coaching la „cresterea“ tinerilor politicieni aspiranti la pozitia de ministru al Educatiei.
Exista si un calendar al portofoliului de ministru?
Da, desigur. Eu cred ca, pentru un sistem public de dimensiunea celui educational, a echivala „termenul scurt“ cu 1-2 ani este o estimare realista. Agenda mea de termen scurt include citeva proiecte esentiale pentru initierea transformarii sistemului educational: introducerea pe scara larga, adica in cite un liceu din fiecare municipiu resedinta de judet si fiecare sector al municipiului Bucuresti a programului International Baccalaureate (www.ibo.org); proiectul „filiera didactica“, ce transforma modul in care universitatile realizeaza formarea initiala a viitorilor dascali; proiectul „Bac-ul – la muzeu!“, care transforma modul in care tinerii sint evaluati in vederea admiterii in invatamintul superior; proiectul „descentralizarea manageriala“, care transforma modul in care directorii de gradinite, scoli generale si licee vor conduce aceste unitati de invatamint; si proiectul „cariera didactica“, prin care transformam modul de desfasurare a carierei profesionale a dascalilor.
Daca acestea ar fi proiectele pe termen scurt, care ar fi cele pe termen mediu?
Iata cel putin inca trei, pe linga cele anterioare: un alt model de curriculum in invatamintul preuniversitar; un model educational adecvat mediului rural; asezarea sistemului universitatilor publice pe principiile de calitate si competitivitate definite prin Procesul Bologna. Cu siguranta, ele sint mult mai multe, iar identificarea si realizarea acestora inseamna un proces complex, de echipa, realizat cu participarea oamenilor scolii, a profesionistilor educatiei. Eu stiu ce stiu si stiu ce nu stiu, imi cunosc competentele si limitele. Transformarea sistemului educational nu poate fi rodul efortului unui singur personaj, oricit de inspirat ar fi acesta, ci un extraordinar joc de echipa, bazat pe incredere, competenta si pe responsabilitate.
„Scoala pe bune inseamna iesirea Romaniei din mediocritate“
Articol preluat din Ziarul Cotidianul