Designul de obiect din Romania poate fi caracterizat prin citeva cuvinte: experimental, necunoscut marelui public si fezabil cu investitii minime.
Mihai Gurei este unul dintre putinii importatori de obiecte concepute de designeri din Europa, pe care le comercializeaza din 2002 in magazinul sau din Strada Roma 43 bis. Gurei participa la diverse expozitii si tirguri de design europene, de unde ia datele de contact ale producatorilor, dupa care comanda obiectele de pe catalog; proprietarul de magazin spune ca si-ar dori sa vinda si obiecte create de designeri romani. „Depinde doar de designeri, care trebuie sa-si construiasca o oferta, un catalog, fie ca o fac pe cont propriu sau sustinuti de un producator. Obiectele trebuie sa respecte anumite standarde de calitate, sa beneficieze de garantie si sa fie disponibile in serii limitate sau medii, asa cum se agreeaza de la bun inceput“, explica proprietarul magazinului Intro. Ca nume de designeri de obiect, Gurei ii mentioneaza pe Radu Comsa, Robert Marin (Square One), Mihai Croitoru si Matei Georgescu (Organul de arhitectura), Carla Szabo, Alina Dobre (care?cutare). „Toti au in comun o motivare puternica pentru aceasta meserie, indrazneala si un strop de pragmatism“, ii descrie Gurei.
Design crosetat vs design industrial
Diferenta dintre designerii romani si cei straini e explicata tot de Gurei: „In tarile civilizate, designerii abordeaza metode de lucru si procedee de fabricatie dintre cele mai diverse, de la obiecte realizate manual in serii limitate pina la piese produse in serii de zeci de mii si a caror matrita reprezinta o investitie semnificativa, pe cind la noi se confrunta cu tot spectrul de greutati imaginabile: prejudecati personale si ale comunitatii, lipsa unei experiente comune in domeniu, mai putin poate cea a celor care faceau un soi de design industrial in intreprinderile comuniste, dezinteresul industriasilor pentru designul original, autentic, lipsa unui cadru guvernamental (sau nu) in care tinerii designeri sa-si poata promova ideile si realizarile, teama tinerilor absolventi de a incerca macar sa-si construiasca un drum in domeniul designului de obiect. La ei? De multe ori cam aceleasi greutati (cu exceptia anumitor state precum Olanda, Franta, Suedia), mai putin partea cu experienta comuna si teama de a aborda o cariera in domeniu. E clar ca e nevoie de un efort comun ce ar implica producatori, designeri, mass-media, comunitate, stat etc.“ Mihai Gurei nu dispera insa: „Speranta mea sta in cei foarte tineri, care pot lua friiele in mina si se pot organiza singuri; putem si noi sa punem umarul cu sfaturi si nu numai“ .
Arhitectii fac obiecte de 20.000 de euro
Matei Georgescu si Mihai Croitoru, de la casa de arhitectura Organul de Arhitectura, spun ca ei fac obiecte „din diverse nevoi“. „Designul de obiect a pornit la noi nu ca un obiectiv in sine, ci ca o rezultanta; am avut nevoie de niste obiecte cu care sa personalizam amenajarile si asa au aparut o lampa, niste scaune, niste mese pentru scule de sunet“, povesteste Georgescu. Cel mai ieftin obiect conceput de cei doi arhitecti ar fi o lampa de 100 de euro bucata, iar cel mai scump a fost un stand amenajat pentru o companie de detergenti, care a costat 20.000 de euro.
„600.000 euro sa scoti un colt de masa perfect“
Partenerul lui Matei Georgescu de la Organul de Arhitectura adauga ca mai are niste prototipuri, care sint unicat, si ca nu si-au pus serios problema productiei in serie, deocamdata. „Depinzi foarte mult de o manopera care in Romania nu exista, niste ateliere puse la punct, iar noi avem o infrastructura de mici mestesugari, care fac produsele manual, un fel de prototipuri experimentale“, puncteaza Matei Georgescu, adaugind ca replicile chinezesti ale obiectelor de design sint proaste pentru ca asiaticii nu au acele milioane necesare pentru investitia in fabrici. „Discutam la o expozitie la Milano cu un director de productie, care spunea ca pentru o masa aparent simpla, ca sa faci un colt de masa de 90 de grade te costa in jur de 600.000 de euro investitia daca vrei sa ai sculele sa scoti un colt precis“, povesteste Georgescu.
www.cotidianul.ro