Tineretul Liber august 27, 2008
Pe lângă faptul că au devenit din ce în ce mai greu de suportat pentru antreprenori, majorările salariale din economia românească încep să nu-i mai mulţumească nici pe angajaţi, mai ales în condiţiile accentuării inflaţiei. Pentru a atrage si mai ales pentru a reţine în companii resursa umană (cel mai de preţ capital, ca să-l cităm pe Marx), patronii se văd nevoiţi să recurgă, pe o scară din ce în ce mai largă, la acordarea de beneficii suplimentare. Asigurările de viaţă par printre cele mai atrăgătoare soluţii, însă absenţa facilităţilor fiscale nu lasă aceste produse să se dezvolte la întregul lor potenţial.
Majorarea salariului minim pe economie la 540 lei/lună, programată pentru jumătatea acestui an, nu va duce decât la înmulţirea somerilor si a falimentelor, iar singura soluţie pentru ca salariile să crească în mod sustenabil ar fi micsorarea impozitelor, sunt de părere patronatele din sectorul IMM. În plus, reprezentanţii acestora se plâng că peste 70% din IMM-urile din România au deficit de personal, media fiind de circa 17 persoane/firmă. Iar cei mai căutaţi angajaţi sunt si cei mai pretenţiosi: muncitorii calificaţi, specialistii în diverse domenii si persoanele cu studii superioare.
Dat fiind că scăderea impozitelor nu pare a fi pe lista de priorităţi a Guvernului, ba dimpotrivă, după cum demonstrează recenta lărgire a bazei de impozitare pentru CAS, rezultă că angajatorii trebuie să găsească si alte variante de reţinere a personalului decât măririle de salarii. Una dintre ele ar fi asigurările de viaţă de grup pentru angajaţi. SFin a efectuat un tur de orizont al ofertei de pe piaţa românească, încercând să afle cât ar trebui să plătească pentru un astfel de produs patronul unui IMM cu 200 de angajaţi.

Acoperire multiplă
Simularea realizată de Omniasig Life a avut în vedere o societate cu 200 de angajaţi, cu o medie de vârstă de 40 de ani. La realizarea estimării s-a mai luat în calcul o încadrare medie a riscului ocupaţional, precum si ipoteza că firma are ca salariaţi bărbaţi si femei în proporţii egale (câte 50%). De asemenea, se presupune că, în medie, salariul în această companie este de 1.500 lei lunar, iar antreprenorul are de ales între o majorare a acestuia cu 50% si achiziţionarea de poliţe de asigurare de viaţă pentru angajaţi în acelasi cuantum.
„Patronii unei astfel de societăţi pot opta pentru o majorare salarială cu 50%, respectiv de 750 lei, ceea ce ar duce la un salariu net/angajat de 2.250 lei. Alternativa este încheierea unei asigurări de grup, cu un buget lunar alocat de 750 lei/angajat“, au declarat pentru SFin reprezentanţii Omniasig Life. Potrivit acestora, pe o astfel de poliţă, angajaţii sunt protejaţi împotriva următoarelor riscuri: deces (sumă asigurată – 20.000 lei), invaliditate datorată unui accident (20.000 lei), spitalizare (100 lei/zi), intervenţie chirurgicală (5.000 lei), convalescenţă (100 lei/zi), cheltuieli medicale (10.000 lei). „Pentru atasarea unei componente investiţionale, de pensie suplimentară, angajatorul va plăti lunar 584 lei pentru fiecare angajat“, au mai spus cei de la Omniasig Life.

Diferenţiere pe posturi
Oferta celor de la Interamerican pentru angajaţii companiilor cuprinde o poliţă de asigurare de viaţă care acoperă riscurile de deces si invaliditate, precum si una cu acumulare pentru pensie. „Dacă media de vârstă a angajaţilor este de 35 de ani, un angajator ar trebui să plătească aproximativ 113 lei/lună pentru fiecare angajat la poliţa de asigurare de viaţă si circa 118 lei/  lună de angajat pentru asigurarea cu pensie viageră“, explică reprezentanţii Interamerican. Pentru prima poliţă, suma asigurată este de 37.000 lei, bani care pot fi încasaţi după 25 de ani de contract. La poliţa cu componentă investiţională, a cărei maturitate este tot de 25 de ani, beneficiile lunare rezultate sunt de circa 300 lei/lună.
Riscurile asigurate pe poliţa de asigurare de viaţă sunt decesul din accident, invaliditatea din accident, spitalizarea, incapacitatea temporară de muncă si intervenţiile chirurgicale cauzate de accidente. Sumele asigurate pot diferi în funcţie de încadrarea angajaţilor în numele cărora antreprenorul achiziţionează poliţele de asigurare, cu diferenţe de tarif proporţionale. Astfel, dacă decesul si invaliditatea sunt compensate unitar pentru toate posturile (cu 10.000, respectiv 25.000 dolari), spitalizarea si incapacitatea temporară de muncă atrag despăgubiri de 20, respectiv 10 dolari/zi pentru management, muncitori si personalul TESA si de 15, respectiv 5 dolari/zi pentru forţa de vânzări. La fel, intervenţiile chirurgicale ale managerilor sunt despăgubite cu 1.600 dolari, restul personalului încasând, într-o astfel de eventualitate, doar jumătate din această sumă.

Asigurare plus pensie
Reprezentanţii companiei Aviva, activă pe piaţa pensiilor private facultative prin fondul Pensia Mea, înclină să recomande angajatorilor, ca beneficiu pentru angajaţi, achitarea contribuţiei lunare la acest tip de fonduri. „În general, companiei ar trebui să-i fie indiferent dacă plăteste 50% mărire salarială sau cumpără asigurări de viaţă pentru angajaţi cu aceiasi bani, însă dacă alege să contribuie la un fond de pensii facultative va fi avantajată, întrucât contribuţia este deductibilă fiscal în limita a 200 euro pe an/ angajat – circa 60 lei pe lună“, spun cei de la Aviva.
Soluţia propusă de Aviva este ca angajatorul să contribuie, în numele salariaţilor, la un fond de pensii facultative, plătind o contribuţie de 60 lei pe lună pentru fiecare, în limita deductibilităţii fiscale. „Antreprenorii pot, în plus, să cumpere o poliţă de asigurare de viaţă de grup pentru angajaţi, pentru o sumă de 22 lei pe lună/salariat. Această asigurare acoperă riscurile de deces din orice cauză, cu o sumă asigurată de 30.000 lei, spitalizare din accident sau îmbolnăvire, cu o indemnizaţie de plată de 75 lei pe zi si intervenţie chirurgicală pentru o sumă asigurată de 5.000 lei pe intervenţie“, explică reprezentanţii Aviva.
Alte companii care oferă poliţe de asigurare de grup pentru angajaţi sunt ING Asigurări de Viaţă, AIG Life, Delta Asigurări, BT Asigurări, Generali, BCR Asigurări sau Allianz-Tiriac.

Lucrurile se miscă în direcţia bună
Potrivit unui studiu privind salarizarea în România, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), dacă în urmă cu trei ani salariul fix reprezenta 75% din pachetul salarial, tendinţa a fost descrescătoare în ultimii ani, astfel că, în 2007, ponderea venitului fix a scăzut sub 70%. Studiul PwC arată că pachetul salarial cuprinde, de regulă, pe lângă salariul fix, o primă anuală acordată în funcţie de performanţe, un bonus fix (cum ar fi al treisprezecelea salariu sau primele de Sărbători) si alte beneficii în natură. De asemenea, se acordă bonusuri variabile, a căror pondere în pachetul salarial a crescut de la 13% în 2004 la 17% în 2007. În acelasi interval, ponderea bonusului fix a scăzut de la 5 la 4%.
În schimb, ponderea altor beneficii a crescut de la 7% în 2004 la 9% în 2006 si 10% în 2007. Acestea sunt: cadouri pentru ocazii speciale, tichete de masă, activităţi sociale, abonamente la clinici medicale, activităţi sportive, subvenţii pentru transport, asigurări de viaţă si contribuţii la fonduri de pensii.
Potrivit PwC, aproape jumătate din antreprenorii români au oferit, în 2007, asigurări de viaţă ca beneficii extrasalariale angajaţilor, în vreme ce numai 3% din angajatori au contribuit, în numele salariaţilor, la fonduri de pensii private facultative, în condiţiile în care această piaţă se află abia la început în România.

Fără avantaje fiscale
Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare prevedea, la articolul 43, că „sunt scutite de impozite si taxe primele de asigurare si reasigurare, precum si comisioanele aferente acestora“ si că „primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal“. Aceste facilităţi fiscale au rămas însă în vigoare un timp extrem de scurt, doar până la începutul anului fiscal 2002. Astfel, prin Ordonanţa de Guvern nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2002, s-a abrogat articolul 43 alineatul (1) din Legea asigurărilor referitor la scutirea de impozit a primelor de asigurare si a comisioanelor pentru persoanele fizice. Apoi, prin Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, intrată în vigoare la 1 iulie 2003, s-au abrogat si prevederile articolului 43 alineatul (2) din respectiva lege, care stipulau deductibilitatea fiscală a primelor de asigurare în cazul persoanelor juridice.
Prin comparaţie, în Germania, primele plătite pentru produsele de asigurări de viaţă si pensie contractate la asiguratorii din ţară sunt deductibile fiscal până la o sumă de aproximativ 5.000 euro pentru o persoană si 11.500 euro pentru un cuplu. În Italia, primele pentru poliţele cu maturitate de minimum cinci ani sunt deductibile în limita unei sume maxime de circa 1.300 euro pe an. În Spania, deductibilitatea primelor de asigurare este garantată pentru produsele de asigurări de deces.
Potrivit OECD, deductibilitatea primelor pentru asigurările individuale de viaţă se regăseste si în Slovenia (pentru poliţele cu maturitate de cel puţin 10 ani), Ungaria, Cehia (pentru contractele de asigurări de viaţă de cel puţin 5 ani), Polonia si chiar si în Rusia.

SURSA: Saptamana Financiara