Dintre cei 20 de tineri de peste Prut care au studiat la universitatea americana, doar o licentiata a revenit la Chisinau. O mana de tineri din Republica Moldova se pot considera norocosi deoarece pot sa se compare cu Bill Gates, John Kennedy, Ronald Reagan, George Bush sau Jacques Chirac. Nu au averea sau puterea lor, dar au  totusi un lucru in comun: au fost studenti la aceeasi scoala din SUA. Cel putin 20 de basarabeni si-au facut studiile in ultimii ani la prestigioasa universitate Harvard. Institutia, cea mai veche de acest fel de peste Ocean, a furnizat peste 50 de laureati ai Premiului Nobel si 11 presedinti de state.

Dintre basarabenii care au absolvit Harvard, doar unul  s-a intors la Chisinau, restul au ramas sa lucreze in strainatate. Este vorba despre Corina Comendant, care este si prima "harvardista" originara de peste Prut. Ea a absolvit acum doi ani Facultatea de economie din cadrul universitatii americane. Revenirea in tara o interpreteaza ca pe o provocare. Si chiar este, pentru ca Ministerul Educatiei din Republica Moldova nu recunoaste aceste studii.

Specialista in economia tarilor in tranzitie

Corina era studenta in anul I la Academia de Studii Economice din Chisinau cand si-a propus sa studieze la o universitate precum Harvard, Yale, Pennsylvania sau Georgetown. "Voiam la o universitate de prestigiu de peste hotare si habar n-aveam de unde sa incep. Nu puteam afla multe detalii si nu aveam de la cine", povesteste ea. Si-a pregatit dosarul timp de aproximativ un an, pentru ca aproape fiecare universitate renumita solicita, in afara  testelor standard precum TOEFL sau SATI, scrisori de recomandare si de motivare, dar si formulare cu diferite  eseuri.

Desi stapanea engleza destul de bine, a fost nevoita sa invete inca 3.000 de cuvinte noi ca sa faca fata tuturor probelor. Astfel ca, din lista de 20 de institutii la care a aplicat, a fost acceptata la mai mult de jumatate. Pana la urma, a ales Harvardul.  Aici, tanara basarabeanca s-a acomodat in cateva saptamani.La inceput, totul a fost foarte solicitant, dar s-a obisnuit rapid cu noul ritm de studiu.

In primii doi ani din cei aproape patru petrecuti in SUA ca undergraduate, a fost unica studenta din Republica Moldova. Acolo a intalnit tineri de exceptie din Romania, Rusia, Ucraina si Bulgaria, dar niciun conational. Preocuparile Corinei s-au indreptat spre aspectele legate de eco-nomia tarilor in tranzitie, optimizarea politicilor comerciale odata cu aderarea la UE, dar si de teoria jocurilor sau alte instrumente matematice aplicate in comert si politici tarifare. Acum, ea este angajata la Asociatia Investito-rilor Straini.

Putini se incumeta sa-si faca studiile peste Ocean

Putini basarabeni si-au facut studiile la Harvard. Informatiile exacte referitoare la numarul celor care au absolvit aceasta scoala sunt de negasit. La Oficiul International al universitatii americane, unde sunt inregistrati studentii straini admisi, cifrele statistice nu sunt accesibile celor din afara institutiei. Unica sursa credibila o reprezinta chiar absolventii.

Primul basarabean a ajuns la Harvard dupa 1995. Cei care i-au urmat au absolvit aici masteratul. Intre acestia se numara Vadim Branzeanu, care lucreaza acum pe Wall Street, Lidia Spataru, care locuieste si ea in SUA, Igor Padure, consultant al companiei Mathematics Consortium Group, si sotia sa, Lucia Padure, bursiera a Consiliului Canadian de Cercetari in domeniul Stiintelor Sociale.

Nu se stie insa sigur cati alti basarabeni au diploma prestigioasei universitati americane. Se presupune ca este vorba despre 15, maximum 20. Majoritatea sunt absolventi ai programelor de masterat, oferite de scolile post-universitare: Harvard Kennedy School of Government – 6, Harvard Business School – 4-5, Harvard Law School – 2-3, Harvard School of Public Health – unul singur.

"Cunosc trei persoane care au absolvit colegiul si sunt sigur ca niciun basarabean nu a reusit sa razbata in programele de doctorat pentru ca acestea sunt cele mai competitive", sustine Alexandru Culiuc, care urmeaza acum programul "Master in Public Administration in International Development", la Kennedy School of Government. Anul trecut, la Harvard invatau aproximativ opt tineri din Republica Moldova: 6-7 in programele de masterat (business administration, public administration, law, public health) si o singura basarabeanca, Ana Sarbu, era undergraduate.

Moldova, o tara izolata in plan academic

Alexandru crede ca numarul celor care ar putea face fata la Harvard ar putea fi mai mare. Numai ca multi dintre potentialii candidati la programele de masterat si doctorat din SUA sunt intimidati de complexitatea dosarelor cerute, de efortul depus si de timpul necesar pentru parcurgerea tuturor etapelor de aplicare. Sansele sunt acceptabile, concurenta la Harvard fiind de la 3 la 10 candidati pe un loc, in functie de facultate, scoala sau program.

"In Moldova, tara relativ izolata de restul lumii in plan academic, multi tineri capabili si motivati nu dispun de informatie completa. Evident, exista un sir de alti factori care cauzeaza numarul scazut de basarabeni in programele universitare si post-universitare americane, printre care si pregatirea modesta oferita de universitatile din tara", a explicat Alexandru Culiuc.

COSTURI

Sute de dolari si de ore consumate

Alexandru Culiuc stie pe propria piele care sunt sacrificiile financiare si timpul necesar pentru a aplica la una dintre universitatile occidentale. Potrivit calculelor lui, pentru pregatirea dosarului la Kennedy School of Governement din cadrul Harvard University iti trebuie intre 60 si 200 de ore si circa 450 de dolari. Mai mult chiar, aplicarea la fiecare program suplimentar cu profil similar va necesita inca 20 de ore, chiar daca multe materiale pot fi reutilizate, si aproximativ 150 de dolari pentru taxa si trimiterea documentelor.

Alexandru le recomanda studentilor din Republica Moldova sa se pregateasca inca din anii III-IV de facultate pentru un masterat la o universitate din strainatate. Pentru a fi admisi insa, notele din timpul studiilor trebuie sa dea o medie de minimum  9. El sustine ca standardele din strainatate sunt la fel de ridicate ca si banii investiti in studii. "La Harvard nu e suficient sa platesti. Suma de 50 sau 100 de mii de dolari nu-ti garanteaza automat diploma, asa cum se intampla la noi", adauga tanarul.

www.evz.ro