Din aproape 23.000 de studenti romani plecati in strainatate in anul 2004, circa 20% isi urmau cursurile in Franta, 18% in Germania, 14% in SUA, 13% in Ungaria, 7% in Canada, 5% in Italia, 3% in Marea Britanie, cate 2% in Spania, Elvetia, Austria, Belgia.23.000 de studenti romani sunt plecati la studii in strainatate. Pentru prima data dupa 1989, stim si noi, cat de cat, exact, cum stam si cifra, ce reprezinta 1% din populatia Romaniei, are darul sa ne puna pe ganduri. Din nefericire, datele acestea nu le detine Ministerul Educatiei si nici Institutul National de Statistica. Ele au fost scoase pe piata, ieri, de consilierul Andreea Vass de la Departamentul de Politici Economice si Sociale al Administratiei Prezidentiale, ceea ce ne arata ca pe la Cotroceni sunt si oameni care se gandesc la interesele tarii. Dna consilier a folosit pentru studiul "Migratia creierelor romanesti intre risc si oportunitate" bazele statistice ale OECD si EUROSTAT, adica informatii aflate "mai presus de orice banuiala privind exactitatea".Aflam din studiul dnei Vass ca din cei plecati la studii in strainatate abia 12% se intorc in tara cu o diploma universitara, ceea ce vine sa intareasca concluzia ca de soarta romanilor plecati la studii nu se mai intereseaza nimeni nici afara, dar nici cand se intorc, pentru ca nu stim cati dintre cei 12% sunt integrati in societatea romaneasca. Ne vaitam insa ca ni se scurg creierele in afara. Fata de tarile europene, dar si fata de mai nou-intratele in UE, Romania sta prost si la capitolul studenti "exportati", dar si la capitolul studenti "importati". Practic, putin peste 1% dintre romani studiaza in afara, de 3 ori mai putin decat in Bulgaria, si sub procentul european de 2% (studenti ce studiaza in alte tari). 16.000 din cei 23.000 de studenti sunt plecati in tari europene, restul aflandu-se in SUA, Canada, Japonia. Procentul ne situeaza practic la coada clasamentului european, intrucat, conform estimarilor Eurostat, in UE-27, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu circa 5%. Cei mai multi sunt cipriotii si luxemburghezii, dar si maltezii (10%), grecii, irlandezii, slovacii, bulgarii (6-8%).

Ca sisteme educationale alese de tinerii europeni se remarca Cehia (15.000 de studenti straini) sau Ungaria (13.000 de studenti straini), in timp ce Romania atinge abia 9.500 de tineri, in universitatile publice si 500 in cele private, din care jumatate provin din Republica Moldova.

Studiul mai releva ca, la nivel international, 10 tari atrag 75% dintre creierele migratoare, pe primul loc aflandu-se SUA. (Din cei 2,6 milioane studenti la nivel mondial, peste 1/5 studiaza in SUA). Tendinta este insa de descrestere fata de anii anteriori, intrucat vin din urma Marea Britanie (11%) si Germania (10%). Franta absoarbe 9% din piata educationala superioara, in timp ce Australia, Canada si Japonia atrag intre 4 si 6% din studentii internationali. 17 universitati americane domina primele 20 de locuri ale Topului Shanghai. Si la capitolul investitie in educatie suntem in plutonul codas. In Coreea, SUA sau Japonia fondurile private depasesc fondurile publice, in timp ce in Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia rolul fondurilor private este minor. La noi, nici fondurile private, nici cele publice nu reusesc sa respecte macar prevederile legale, darmite sa fie in plus.

Concluzia studiului dnei consilier este clara: nimeni nu se intereseaza de ce se intampla cu absolventii romani cu diplome universitare si postuniversitare de prestigiu, iar problema situarii pietei educationale romanesti in context european sau mondial merita sa devina punct separat in strategia post-aderare a Romaniei, atat pentru sporirea accesului romanilor la studii in afara, cat si pentru valorificarea in tara a pregatirii obtinute in universitatile lumii.

Ramane de vazut ce va face MEC si Guvernul, in conditiile in care un consilier al Presedintiei trage astfel de concluzii. Cand le-am tras noi, ziaristii, nu s-a intamplat nimic.