Wikipedia, enciclopedia online la care orice om poate contribui cu o informatie sau mai multe, castiga continuu in notorietate si importanta. Pentru prima data de cand a fost lansata, in 2001, anul acesta a reusit sa ajunga in top cinci al celor mai faimoase marci din lume, depasind Starbucks sau Nokia, de pilda. Nu numai ca instrumentul inlocuieste incetul cu incetul motoare de cautare precum Google in preferintele internautilor, insa incepe sa serveasca de referinta pentru studenti, jurnalisti si chiar…judecatori! Tot mai multi judecatori din Statele Unite au invocat ca referinta pentru deciziile luate articole de pe Wikipedia, scrie The Guardian. Aproximativ 100 de verdicte pronuntate in SUA din 2004 pana in prezent au explicatii ce provin din articole de pe Wikipedia. Unul dintre cazuri a reusit chiar sa ajunga pana la Curtea Suprema, insa nu a fost inca luat in seama de cea mai inalta curte americana. Desi multi practicieni au indoieli serioase in ceea ce priveste credibilitatea pentru justitie a acestei surse, cazuri importante au facut apel la surse Wikipedia. Asa s-a intamplat cu un proces de sute de mii de dolari ce a fost judecat in 2005 de un tribunal din Tennessee, proces in care, pentru a explica cuvantul "beverage" (bautura), s-a folosit definitia din Wikipedia. Iar saptamana aceasta, o curte federala din Florida a facut apel tot la Wikipedia pentru a oferi informatii de context pentru termenul "booty music". Dar cazul cel mai ciudat este cel relatat de The New York Times, in care un judecator din Chicago, Richard Posner, s-a bazat pe credibilitatea unei informatii din Wikipedia intr-un proces legat de droguri. Aceasta, dupa ce simtise pe pielea lui o eroare a la Wikipedia, ce daduse ca sigura informatia ca publicista Ann Coulter i-a fost secretara. Judecatorul nu a intalnit-o niciodata pe Ann Coulter.
Wikipedia, desi se gaseste printre cele mai populare 20 de site-uri de pe internet, are insa o reputatie destul de afectata, de vreme ce fiecare persoana poate posta oricand o noua "intrare" dupa chipul si asemanarea sa ori poate modifica unele articole dupa bunul plac. Una dintre cele mai vizibile erori a fost cea remarcata in 2005, cand un utilizator l-a acuzat pe scriitorul John Seigebthlare de implicare in asasinarea lui John F. Kennedy si a fratelui sau, Robert. Din acest motiv, luna aceasta, departamentul de istorie de la Colegiul Middlebury a interzis studentilor sa citeze din aceasta enciclopedie in lucrarile stiintifice.
Este adevarat ca exista oameni care se ocupa de verificarea si corectarea noilor informatii postate, insa in rastimpul cat eroarea dainuie, ea poate fi luata de buna si dusa mai departe de milioanele de oameni care acceseaza zilnic site-ul. Si, ca orice locsor de pe internet, este supusa si ea atacurilor informatice, mai multe tipuri de virusi (in special viermi) putand ajunge prin intermediul site-ului pe computerul utilizatorului. Recent, fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, a luat masuri pentru a limita crearea de noi pagini ale enciclopediei dupa nenumarate critici venite de la internauti, care au reprosat ca au intalnit articole false sau malitioase pe marginea unor subiecte. Controversele asupra credibilitatii acestei surse, paradoxal, nu au impiedicat cresterea popularitatii acestui mijloc de informare gratuit, rapid actualizat si atat de la indemana. Bloggerii britanici, de pilda, citeaza de sase ori mai des Wikipedia decat Encyclopedia Britannica. Chiar si Google se bazeaza pe Wikipedia pentru a gasi informatii utile. Paginile Wikipedia sunt acum disponibile in peste 100 de limbi, in timp ce vorbitorii de engleza au la dispozitie aproximativ 15 milioane de articole! Wikipedia a devenit atat de importanta in cautarea de informatie, incat Microsoft a angajat mai multi bloggeri pentru a corecta continutul unor articole, judecate drept "inexacte la adresa companiei".