Bugetul Cercetarii romanesti a fost de 650 de milioane RON in 2005 si de 980 de milioane RON in 2006, mai putin decat prevad legea (2% din PIB) si normele europene. Obiectivul Lisabona (3% din PIB pentru Cercetare) poate fi atins de Romania abia prin anul 2015. In atare conditii, nici rezultatele Cercetarii nu au cum sa fie sclipitoare. Totusi, lipsa banilor, in cazul tarii noastre, este "condimentata" si de proasta gospodarire a lor. Incepand cu anul 2005, Guvernul a dat liber Programului Cercetare de Excelenta-CEEX, program finantat de la bugetul de stat si condus de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Agentia Nationala de Cercetare Stiintifica (ANCS).O initiativa laudabila, la prima vedere, inspre care s-au indreptat o treime din banii ANCS, in 2005, si jumatate din acestia, in 2006. Totusi, o simpla lectura a proiectelor de cercetare ale acestui program releva faptul ca in multe cazuri banii au fost risipiti cu buna stiinta, mai multe proiecte avand teme de grupa mare de gradinita. Iata unele din titlurile proiectelor CEEX din 2005, care au primit finantare: "Experimentarea si imbunatatirea tehnologiei de exploatare biologica pe un modul de livada intensiva de mar cu impact favorabil asupra sanatatii consumatorului si a mediului inconjurator" (Alecu Diaconu, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Stiinte Biologice, Bucuresti, filiala Iasi), "Sistem integrat pentru dezvoltarea afacerilor" (Gabriela Rodica Hrin, Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informatica ICI, Bucuresti).

Povestea a continuat si in anul 2006, cu o alta serie de proiecte fanteziste, care frizeaza ridicolul, precum: "Intensificarea reproductiei pentru ameliorarea si sporirea subpopulatiilor de ovine din varietatile de culoare ale rasei karakul de Botosani" (Elena Fecioru, Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor, Popauti), "Implementarea politicii de mediu european in valorificare eficienta a resurselor naturale de sare gema" (Stefania-Elena Deak, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive ICPMRR, Bucuresti), "Implementarea aquis-ului de mediu al Uniunii Europeene in Romania (Gratiela-Maria Tarlea, Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti), fiecare din aceste proiecte, putand primi, teoretic, pana la 15 miliarde de lei vechi.

Mai mult, anul acesta a aparut o particularitate interesanta: daca de prima evaluare au trecut 417 lucrari, din totalul de peste o mie de proiecte depuse, in urma contestatiilor, la evaluarea finala, toate lucrarile au primit finantare, chiar daca nu a fost modificat cu nimic continutul acestora. Ceea ce ridica o alta problema: cine sunt conducatorii acestor proiecte? Marea majoritate a temelor aprobate apartin unor persoane de notorietate ale mediului universitar, care fie cumuleaza mai multe functii, fie au functii de conducere in MEC. Printre acestia, Teodor Maghiar, rectorul Universitatii din Oradea( 3 proiecte), Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii "Politehnica" din Bucuresti (2 proiecte) si Ion Gheorghe Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti (3 proiecte).

Cel mai interesant caz este, insa, cel al lui Dan Mihai Constantinescu, profesor universitar la "Politehnica" din Bucuresti si directorul Directiei Generale de Invatamant Superior din MEC, proiectul acestuia fiind declarat neeligibil de catre comisii, insa primind finantare in urma contestatiilor. Cum reuseste domnul Constantinescu sa faca in acelasi timp si activitate didactica, si cercetare stiintifica, si sa mai rezolve si problemele din invatamantul superior romanesc, este greu de spus, pentru toate aceste activitati fiind platit din bani publici.

Despre cum s-a facut evaluarea acestor cazuri ne lamureste presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, domnul Anton Anton: "Am luat evaluatori de peste tot. Ei s-au autopropus. Lasa-ma cu articolele ISI, criteriul era sa aiba cunostinte generale! Cum s-a facut evaluarea? Daca scrii 25% din ce ai in cap, daca scrii ca pentru prosti, atunci inteleg si iti dau nota. Procesul de evaluare e ca la teatru: daca spui «Alba ca Zapada» si plange sala, atunci esti apreciat". Daca "sala" plange sau nu este greu de stabilit, stim insa ca Cercetarea din Romania inca nu zambeste, iar banii ei, si asa putini, au toate sansele sa fie aruncati pe fereastra, cu un asa sef al bucatelor, cum este prietenul si fostul coleg de facultate al premierului, demnitarul sef al Cercetarii romanesti, Anton Anton.

 

Ziarul Gandul