Conferința are loc joi, 10 iulie, de la ora 19:00. Intrarea 7 lei. În preț este inclusă vizitarea expoziției permanente, a expoziției temporare ‘Constantin Isachie, un pictor al mondenității bucureștene’ și a Salonului BD: Povești din București în Benzi Desenate.

Ca orice domeniu spiritual de elită, lumea medicală din România a funcționat și funcționează pe baza unor ritualuri academice. Corpul medicilor s-a constituit și se dezvoltă în continuare pornind de la un set de reguli, norme și comportamente ritualizate. Transformate sau nu în clișee, aceste rigori formale creionează atât distincția de castă a registrului medical, cât și respectul față de o tradiție adeseori marcată de o excelență particulară. A studia cutumele, tabieturile și reflexele ritualice ale doctorilor de altădată înseamnă, până la urmă, a rememora istoria unui domeniu care a transformat România într-un spațiu recunoscut al performanței medicale din Europa.

Inaugurarea unor importante instituții medicale la sfârșit de secol al XIX-lea, deschiderea cursurilor Facultății de Medicină din București sau interpelări parlamentare pe tema politicilor sanitare și sociale românești au oferit profesorilor de medicină posibilitatea de a împărtăși din propria lor experiență, de a vorbi despre înaintași și de a trasa reperele specialității lor. Fiecare din ei se prezintă în fața publicului ca un actor într-o reprezentație academică, ei își joacă rolul pe scena istoriei medicinei și a culturii românești, își aleg o temă care exprimă adesea profesiunea lor de credință și transmit un mesaj în timp acelor generații viitoare pe care nu le vor mai putea cunoaște.

Așa stăteau lucrurile odinioară, într-o societate românească avidă de modernitate și progres, într-o epocă în care pedagogia respectării înaintașilor și a lucrării acestora era ținută la loc de mare cinste. Din păcate, în prezent valența istorică a medicinei este adeseori subestimată, căci astăzi se încearcă din răsputeri inserarea acesteia într-un mecanism aproape ‘tehnologic’, într-un proces de tip hic et nunc continuu. Și totuși, nimeni nu va putea vreodată să vorbească despre înțelegerea practicii medicale în afara acestei dimensiuni fundamentale, care este evoluția ei istorică, laolaltă cu cea a societății.

Din acest punct de vedere, istoria medicinei devine un vehicul al memoriei colective la care medicii, și nu numai, au contribuit din generație în generație. Evocarea personalităților medicale de la noi constituie o mărturie despre preocupările lor sociale și politice într-o epocă de reforme dar și conflicte în viața publică a României moderne. Parcurgerea istorie medicinei românești ne relevă însă însă o surprinzătoare actualitate, nu numai în plan formal, al retoricii patriotarde, dar chiar și prin conținut, dovadă că multe din problemele sociale, sanitare, economice și morale românești de acum 150 de ani le regăsim aproape neschimbate, doar la o altă scară, și parcă transferate, printr-un tunel al timpului, societății românești de azi… Regăsirea actuală a multor probleme politice, sociale și medicale ale Vechiului Regat, arată într-o anumită măsură tendința nefastă a românilor de a repeta greșelile acute ale trecutului.

Octavian Buda este licențiat al Facultății de Medicină a Universității ‘Carol Davila’ București (1992) precum și al Facultății de Filozofie a Universității București (1997).

Doctor în științe medicale. Este profesor universitar — Facultatea de Medicină a Universității ‘Carol Davila’ București, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreședinte al Societății Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie și Psihiatrie al Facultății de Filozofie a Universității București. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Național de Medicină Legală ‘Mina Minovici’ București. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie și psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică și culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers și Emil Cioran în revistele Krisis și Observatorul Cultural. A publicat studii și recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viața Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie și Civilizație, Astra.

Printre cărțile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, București, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, București, 2007; Despre regenerarea și… degenerarea unei națiuni, Editura Tritonic, București, 2009, Identitate națională și medicină socială, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, București, 2013.

Următoarele conferințe de joi, iulie 2014

Joi, 17 iulie 2014, ora 19.00 ‘Afacerea Tănase’ cu Liviu Tofan

Joi, 24 iulie 2014, ora 19.00 ‘Clădiri mai puțin cunoscute din creația arhitectului Ion D. Berindey’ cu Sidonia Teodorescu

Joi, 31 iulie 2014, ora 19.00 ‘Spioni care au trecut prin București’ cu George Damian