”Ceremonia ceaiului” a fost prezentată în cadrul programului de educație culinară “50 de săptămani în bucătăriile lumii” derulat de agenția de relații publice, Russenart Communications în parteneriat cu brandul Arpis. În aprilie și mai, Restaurantul partener al proiectului a fost Nan Jing.

Modul de preparare și servire a ceaiului în China a fost prezentat de catre reprezentanții Institutului Confucius București, la Restaurantul Nan Jing, în cadrul Petrecerii chinezesti ce a încheiat perioada de promovare a bucătăriei și culturii chinezești.

Tipuri de ceai chinezesc
În funcție de gradul de procesare a frunzelor plantei “camellia sinesis”, există 5 categorii de ceai: negru (fermentat integral), oolong (fermentat parțial), verde (nefermentat), alb (nefermentat, cu frunzele culese mai devreme de la plante tinere), Pu-erh (veștejit și oxidat).

Un alt tip de ceai apreciat de chinezi este ceaiul galben (o categorie individuala de ceai); este un ceai rar din cauza procesului elaborat de obținere.

Modalități de preparare a ceaiului în China
Spre deosebire de Japonia, unde Ceremonia Ceaiului se axează pe crearea unei atmosfere relaxante, în China se pune accentul pe prepararea produsului.

In funcție de tipul de ceai folosit, pentru prepararea ceaiului chinezesc se poate utiliza un Gaiwan, o colbă de ceai sau un ceainic din lut Yixing (detalii in materialul anexat).

Secretele preparării ceaiului chinezesc
Înainte de a începe prepararea ceaiului trebuie clătite toate accesoriile de ceai cu apă clocotită. Este în același timp o tradiţie şi încălzeşte ustensilele ceea ce determina o infuzare mai bună şi păstrarea temperaturii ceaiului pentru mai mult timp.

Vasul în care se prepară infuzia este foarte important. Vasele de argilă semiporoasă sunt cele mai indicate deoarece aroma se simte din plin. Sunt recomandate, de asemenea, vasele din porțelan, sticlă și, in anumite cazuri, de metal. Servirea se face în cești, în pahare sau direct din vas (in cazul unui gaiwan).

O regulă general valabilă pentru prepararea ceaiului este că nu se pune apă clocotită peste ceai și nici nu se fierb frunzele de ceai. Făcând acest lucru riscati sa “il ardeți”, distrugând enzimele și elementele nutritive.

Cu cât temperatura apei de infuzare a ceaiului verde este mai scazută (60 sau 50 grade Celsius), cu atât timpul de infuzare poate fi mai lung si aroma va fi mai puternica, fara ca ceaiul sădevină amar.

Indiferent de tipul de ceai preparat, prima infuzie de ceai nu se se bea ci se aruncă deoarece este folosită pentru a spăla frunzele de ceai care sunt prelucrate manual şi pentru a le elibera aromele.

Standarul chinezesc este să se folosească 5 g de ceai pentru o singură preparare fiind un standard chinezesc. Infuzarea ceaiului se realizează timp de maxim 2 minute. Dacă se lasă ceaiul la infuzat un timp prea indelungat riscă să devină amar. Pentru primele infuzii se folosește un timp foarte scurt (cateva secunde) mărind acest timp o data cu numarul infuziilor pentru a ajunge la 1-2 minute.

Ceaiul chinezesc trebuie servit doar din cupe mici. Prima infuzie de ceai proaspăt preparat este foarte aromată și luminoasă. După prima cupă de ceai băută se face o mică pauză.
Ceaiul de înaltă calitate rezistă intre 6 și 10 infuzii iar ceaiul Puer poate avea chiar mai multe infuzii.

Legendele ceaiului chinezesc
Ceaiul fiind foarte important pentru civilizațiile asiatice, există numeroase legende despre descoperirea sa.

O legenda populară chineza spune că impăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 î.Hr. Câteva frunze s-au scuturat în bolul impăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Shennong a sorbit din ceai fiind plăcut surprins de aroma și de proprietățile revigorante ale băuturii.

Partenerul principal
Partenerul principal al programului de educație culinară ”50 de săptămâni în bucătăriile lumii” este brandul premium Arpis, lansat în 1992. Portofoliul de produse Arpis conține făină de mălai, făină din grâu, gris, otet balsamic, ulei de porumb, ulei de măsline etc.

Restaurantul Gazdă
În aprilie, programul de educație culinară a fost sprijinit de restaurantul chinezesc Nan Jing.
În 1980, în urma unei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în China a fost inaugurat restaurantul Nan Jing, primul restaurant chinezesc în România. Cei patru bucătari chinezi special trimiși din China, la solicitarea expresă a lui Nicolae Ceaușescu, pentru a deschide Restaurantul Nan Jing, au instruit prima generațtie de bucătari români specializați în bucatele care încă sunt pregătite și servite în restaurantul Nan Jing.

Pana în 1996, restaurantul Nan Jing a fost unicul restaurant chinezesc atât din Bucuresti, cât și din întreaga tară.

Unii dintre ospătarii și bucătarii care în 1980 erau tineri angajați ai acestui local de elită încă lucrează în restaurant. Condusi de Yong, șeful chinez, personalul restaurantului este la dispoziția clienților pentru a transforma fiecare vizită în momente plăcute de relaxare.

Nan Jing, primul restaurant chinezesc din Romania, este în topul preferințelor bucureștenilor încă din 1980 și a primit, de-a lungul timpului, numeroase aprecieri și recomandări pentru preparatele și servirea de calitate. Cu reputația unui local de elită, Nan Jing este vizitat în mod frecvent de numeroase personalități.

Despre program
Programul de educație de educație culinară ”50 de săptămâni în bucătăriile lumii” este inițiat de agenţia Russenart Comunications în parteneriat cu Arpis.

Programul este derulat în perioada ianuarie – decembrie 2014 cu sprijinul a 76 de parteneri media (televiziuni, publicații tipărite și online, bloguri): Agro TV, Amelie.ro, Absolut TV, Autentic Promotion, Bucatarescu.ro, Bucataria Culinara, Bucataria pentru toti, Calendar Evenimente, Campus TV, Casa mea, Cazino Magazine, Culinar.ro, Carticica Practica, Cefacemimi?, CityBest, Coolinaria, deBanat.ro, ecuisine.ro, Descopera Romania, Dacic Cool, De savurat, ele.ro, eurocadouri.com, eva.ro, Euforia TV, Fabrica de Carne, Fabrica de lapte, Fapt divers, Food & Bar, Foodblog, Garbo.ro, Gastromag, Gastro Media, Gatitul.ro, gustos.ro, Horeca Romania, HRB Expert, iasifun.ro, Imaginea mea, Infoest, InfoAliment, inoras.ro, jurnaldebucuresti.com, La Bucatarie, Lugoj Online, Marya, Magazin Salajean, Monitorul de Botosani, metropotam.ro, Mujer, Monitorul de Galati, Online Sudent, Orasul Suceava, Papa bun, Pap Tot, Radio Fix Botosani, ReplicaVedetelor.ro, resita.ro, Restograf, Retete ca la Mama, Retetele Marianei, Romania libera, Romania pozitiva, Satmareanul.net, Senso TV, Somes TV, stiuunloc.ro, Tabu, Timisoara Express, traditionalromanesc.ro, Vacante la tara, Viata Buzaului, Woman TV, WorldWide Romania, Ziarul Actualitatea, Ziarul de Iasi.

Pentru detalii referitoare la proiect şi mai multe informaţii accesaţi http://www.inbucatariilelumii.eu/wp sau blogul www.inbucatariilelumii.wordpress.com.