Lumină și culoare la ceas aniversar: Opera Națională București sărbătorește în 9 ianuarie 2014 șaizeci de ani de la inaugurarea actualului sediu al instituției.

Artiștii-gazdă, alături de invitați din țară și străinătate vor sărbători, împreună cu publicul, printr-un concert extraordinar, desfășurat în Foaierul Galben al Operei, șase decenii de când prima scenă lirică a țării — instituție înființată încă din anul 1885 și devenită teatru de stat în 1921 — și-a abandonat statutul de chiriaș și a primit un sediu al său (9 ianuarie 1954).

Concertul aniversar va fi alcătuit din fragmente din operele Dama de pică și Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, La Bohčme de Giacomo Puccini, La traviata de Giuseppe Verdi, precum și din alte lucrări celebre ale genului. Alegerea operei Dama de pică nu este întâmplătoare, capodopera compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski fiind cea dintâi premieră oferită spectatorilor în stagiunea 1953-1954, după inaugurarea actualei clădiri a Operei Naționale București. Celelalte titluri, alături de baletul Coppélia de Léo Delibes sunt câteva dintre creațiile ce au fost oferite în noi variante regizorale în primele stagiuni ale Operei în noua clădire.

La eveniment vor participa, alături de soliști ai Operei Naționale București (sopranele Iulia Isaev și Irina Iordăchescu, mezzosoprana Sorana Negrea și tenorii Lucian Corchiș și Liviu Indricău) și câțiva invitați speciali (Alina Bottez, Konstantin Brzhinsky, Marta Sandu, Veronica Anușca, Ștefan Pop, Irina Baianț) precum și doi foarte tineri cântăreți (George Ionuț Vârban și Debora Marguglio). Îi vor însoți pianistele Ioana Maxim, Mădălina Florescu, Liana Mareș, Mihaela Vâlcea, Cvintetul de coarde al Operei Naționale București și harpista Roxana Moișanu. Astfel, pe lângă artiști consacrați, unii dintre ei cu o carieră internațională de invidiat, vor păși în fața publicului și tinere talente care s-au făcut deja remarcate la concursurile de profil din țară și din lume și care, cu acest prilej, vor debuta la Opera Națională București.

Joi 9 ianuarie 2014, 19:00
Foaierul Galben
Concert aniversar: 60 de ani de la inaugurarea clădirii Operei
Invitați: Alina Bottez, Konstantin Brzhinsky, Marta Sandu, George Ionuț Vârban,Veronica Anușca, Ștefan Pop, Irina Baianț, Deborah Marguglio
Soliști ai Operei Naționale București: Irina Iordăchescu, Iulia Isaev, Sorana Negrea,Liviu Indricău, Lucian Corchiș
La pian: Ioana Maxim, Mădălina Florescu, Liana Mareș, Mihaela Vâlcea
Cvintetul de coarde al Operei Naționale București
Cristi Balaș — vioara I
Alexandra Rogalski — vioara a II-a
Sorin Spasinovici — violă
Mladen Spasinovici — violoncel
Iustin Carp — contrabas
Roxana Moișanu — harpă

În program: lucrări de operă și balet de Piotr Ilici Ceaikovski, Alexandr Sergheevici Dargomâjski, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Léo Delibes

1953-1954: Opera primește un sediu propriu
Înființată încă din anul 1885, compania lirică română din București, devenită teatru de stat în 1921, nu a avut, până în seara de 9 ianuarie 1954, un sediu conform cerințelor genurilor de spectacol pe care le desfășura. Până la acea dată, teatrul liric de pe malurile Dâmboviței avusese statutul de chiriaș, printre spațiile care îi găzduiau spectacolele numărându-se Teatrul Național de pe Calea Victoriei (distrus de bombardamentele din august 1944), teatru cu care adesea lupta pentru spațiu de spectacol și de repetiții (iar uneori împărțea costumele și decorurile), Teatrul Liric (fosta sală Leon Popescu) din Piața Walter Mărăcineanu, distrus de cutremurul din 1940, Teatrul Regina Maria, pe cheiul Dâmboviței, în zona podului Mihai Vodă (astăzi demolate).

În 1953, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, autoritățile statului au construit o nouă clădire destinată Operei, situată între Calea Plevnei și Biserica Sfântul Elefterie. În sfârșit, compania de operă și balet avea un spațiu destinat activităților sale. Creată de arhitecții Octav Doicescu și Paraschiva Iubu, clădirea a fost inaugurată printr-un spectacol de gală, oferit muncitorilor și familiilor lor, prilej cu care Petru Groza a înmânat ordine și medalii membrilor echipei de constructori. În cadrul Festivalului Mondial al Tineretului au participat și tineri artiști ai Operei — la Concursul de Canto și la Concursul de Balet — mulți dintre ei devenind mai târziu nume importante ale teatrului liric românesc: cântăreții Magda Ianculescu, Elena Filimon, Vera Rudeanu, Elena Cernei, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Octav Enigărescu și balerinii Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini.

Adevărata mare sărbătoare de inaugurare pentru trupa Operei Naționale București a fost însă în seara de 9 ianuarie 1954, când a avut loc spectacolul de gală cu opera Dama de pică de Piotr Ilici Ceaikovski, urmat de o a doua reprezentație (pentru publicul larg), în 12 ianuarie. Spectacolul l-a avut la pupitrul dirijoral pe maestrul Egizio Massini, regizor a fost Vladimir G. Ciukov, scenografi Walter Siegfried și Cella Voinescu, maestru de cor Gheorghe Kulibin și coregraf Anton Romanovski.

A doua zi după premiera operei Dama de pică, în 10 ianuarie 1954, balerinii Operei prezentau și ei primul lor spectacol în noul sediu: Coppélia de Léo Delibes, în coregrafia lui Anton Romanovski și Oleg Danovski și scenografia lui M. Rubinger și Mac Constantinescu, dirijor fiind Robert Rosensteck. Reprezentația s-a dat la matineu, seara fiind programat un recital de operă și balet.

Opera bucureșteană în 1953
În pragul deschiderii stagiunii 1953-1954, sub directoratul celebrului dirijor Constantin Silvestri, trupa lirică bucureșteană era alcătuită din 73 de soliști de operă angajați, corpul de balet având 96 de dansatori, corul 96 de artiști lirici, iar orchestra 99 de artiști instrumentiști.

Dirijorii, conduși de maestrul Egizio Massini erau, în 1953, cei mai importanți din țară: Alfred Alessandrescu, Jean Bobescu, Alfred Mendelsohn, Mihai Brediceanu, Robert Rosensteck, Constantin Silvestri, la care s-au adăugat, mai târziu, Cornel Trăilescu și Sergiu Comissiona. Regizorii erau reprezentați de maeștrii Jean Rânzescu și George Teodorescu, dar și de asistenții acestora, Ion Mavrodin, Dumitru Tăbăcaru, Anghel Ionescu Arbore și Tamara Ion. Din echipa scenografilor făceau parte Teodor Kiriakoff Suruceanu, Ofelia Tutoveanu și Paula Brâncoveanu, iar maestru de cor era Gheorghe Kulibin, secondat de Cornel Trăilescu și Ion Vanica. La acea vreme, teatrul avea ca angajați profesori de canto și nu mai puțin de 14 corepetitori. Trupa de balet se bucura de experiența și talentul a doi mari maeștri coregrafi, Anton Romanovski și Oleg Danovski, alături de profesorii de dans Bela Balogh și Nicolae Iacobescu. La personalul artistic al teatrului se adăugau, în 1953, 37 de figuranți și 243 de lucrători, meșteri, șoferi, plasatoare și departament administrativ. Aproape 700 de oameni de teatru care construiau împreună Opera.