Peste 70 de organizaţii neguvernamentale şi sindicale au făcut apel pentru o manifestaţie în masă la Ankara. După începerea şedinţei Parlamentului, grupuri de manifestanţi cu drapeluri turce şi portrete ale lui Attaturk începuseră deja să se adune.

La sfârşitul săptămânii trecute, peste 125.000 de persoane au denunţat modificarea Constituţiei, adunându-se la mausoleul lui Ataturk de la Ankara.

Subiectul suscită tensiuni aprinse într-o ţară majoritar musulmană cu regim laic, între cei care consideră că interzicerea vălului în universitate este o încălcare a libertăţilor individuale şi cei care se tem că autorizarea sa va submina fundamentele sistemului laic şi va antrena legalizarea vălului şi în alte spaţii publice – administraţie şi şcoli. Prolaicii se tem de asemenea că ridicarea interdicţiei va spori presiunea socială asupra tinerelor pentru a purta vălul.

Partidul Republican al Poporului (CHP), principala formaţiune de opoziţie, care consideră că această modificare constituţională un pas spre un regim islamic, a anunţat că va contesta măsura la Curtea Constituţională.

Avertismentele din partea mediilor foarte ataşate de aplicarea strictă a preceptelor laice, stabilite de fondatorul naţiunii, Ataturk, s-au repetat.

Noul preşedinte al Curţii de Casaţie a cerut joi Parlamentului să nu erodeze sistemul laic. "Evident, a face amendamente legale şi constituţionale este una dintre funcţiile primare şi fireşti ale Parlamentului, dar această autoritate nu trebuie folosită pentru a slăbi laicitatea", a declarat Hasan Gerceker.

Armata, care se consideră garantul sistemului laic, a ales să rămână departe de dezbatere.

Soţiile şi fiicele premierului Recep Tayyip Erdogan şi preşedintelui Gul poată vălul. Soţia lui Gul s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în 1998, după ce i s-a interzis accesul în universitate, dar şi-a retras plângerea când actualul şef al statului a devenit ministru de externe, în 2003.

Ziarul Gandul