Activişti în domeniul drepturilor omului din Europa de Est, adolescenta pakistaneză Malala, considerată un simbol al rezistenţei faţă de talibani, şi Bill Clinton se află printre cei 259 de candidaţi – un nou record – la Premiul Nobel pentru pace.
Deşi lista candidaţilor este păstrată secretă timp de cel puţin 50 de ani, cei care avansează propunerile pot face public numele celor pe care îi propun.
Grav rănită, în octombrie, la nivelul capului, de un glonţ tras de un taliban ce vrea să o pedepsească pentru angajamentul ei în favoarea educării fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, se bucură de susţinerea anumitor experţi.
Însă varsta ar putea să joace un rol împotriva ei, sunt de părere alţii. „Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea”, apreciază Atle Sveen, un istoric specialist în domeniul Nobelului. „Ea este prea tânără, chiar dacă motivele pentru care distincţia îi poate fi acordată sunt uşor de înţeles”, adaugă istoricul.
„Linna Ben Mhenni (o bloggeriţă tunisiană citată între candidaţii la Nobel în 2011, la vârsta de 27 de ani.) aproape că a cedat nervos atunci când a fost selecţionată. Ulterior ea va deveni, poate, o ţintă şi mai privilegiată pentru fanaticii islamişti”, a declart el pentru AFP.
Parlamentari şi miniştri din toate ţările, profesori universitari, foşti laureaţi, membri ai anumitor organizaţii internaţionale şi ai Comitetului Nobel, în total mii de persoane, sunt abilitate să depună o candidatură.
Anumite opţiuni polemice recente au putut, de asemenea, să contribuie la această sporire a atenţiei, ca de exemplu acordarea distincţiei, anul trecut, Uniunii Europene (UE), în contextul în care aceasta se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, sau lui Barack Obama, în 2009, după ce acesta se instalase la Casa Albă de doar câteva luni, iar ţara sa era angajată în două războaie, în Irak şi Afganistan.
Comitetul Nobel ar putea, de această dată, se se expună furiei Moscovei, atacând problema drepturilor şi libertăţilor în Rusia, o ţară care a fost anul trecut teatrul celei mai grave represiuni de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice încoace, potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Human Rights Watch (HRW), sau în Belarus, o ţară descrisă uneori ca „ultima dictatură din Europa”.
Femei ca Liudmila Alekseeva, Svetlana Ganuşkina şi Lilia Şibanova ar putea deveni, în aceste condiţii, candidate solide, dar şi ONG-ul Memorial sau activistul belarus Ales Beliaţki, în prezent în închisoare.
Alte nume avansate sunt al fostului preşedinte american Bill Clinton, al unei copte cunoscute la Cairo ca „Maica Teresa” – Maggie Gobran sau al medicului Denis Mukwege, care oferă un ajutor femeilor victime ale unor violuri în Republica Democratică Congo.
Sursa articol Mediafax