Abir Ioana Ivănuș: Tensiuni internaționale și războaiele proxy

Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a atras după sine tensiuni între cele două superputeri ale lumii din acea perioadă: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. Diferențele profunde dintre ideologiile celor două state s-au cristalizat în anul 1947, ce marchează începutul așa-numitului Război Rece. O principală caracteristică a acestei perioade de confruntări si tensiuni este războiul de tip proxy, o tactica care constă în implicarea marilor puteri în conflicte regionale, direct sau indirect, în interes propriu, cu scopul de a evita lupta directa și efectele dezatruase pe care aceasta le poate avea.

În contextul prezentat, sprijinirea aliaților politico-militari s-a dovedit a fi o strategie propice, aplicată în nu mai puțin de 14 războaie de-alungul a celor aproximativ 44 de ani de Război Rece. Consecintele acestora, cea mai notabilă fiind căderea Uniunii Sovietice si a regimurilor politice comuniste,  au fost putin simțite la scală largă, mulți istorici considerând perioada dintre 1945 și prezent o mare pace între popoarele europene.

Cu toate acestea, Războiul Rece nu a fost singura problemă cu care lumea post-belică a trebuit să se confrunte. Crize de natură economică, socială si politică și-au făcut și înca își fac simțită prezența, fie ea subtilă sau absolut devastatoare. Acest gen de tulburări au reușit să depașească anul 1991 și sa își facă loc în realitatea cotidiană contemporană. Noul mileniu a adus noi încordari în relațiile internaționale, astfel încat până și războaiele de tip proxy au reușit să redevină o problemă de actualitate.

Un bun exemplu care pune în valuare situația europeană actuală este politica expansivă pe care Rusia a adoptat-o față de Ucraina. Începând cu invazia Ucrainei de către Rusia de la începutul anului 2014, fostul satelit sovietic a fost divizat. SUA, alături de fortele NATO și-au arătat ulterior sprijinul economic față de cauza Ucrainei rămasă fără apărare în fața dorințelor Rusiei de a anexa peninsula Crimeea, astfel transformând conflictul într-unul de natura proxy. Printre altele, implicarea Statelor Unite indica faptul ca raporturile sale cu Rusia înca sunt deficitare, cele două state aflându-se adesea în opozitie.

Europa nu este singurul continent străbatut de conflict în momentul actual. Orientul Mijlociu este poate cel mai afectat de tactica proxy în ziua de azi. Având ca punct declanșator Primăvara Araba, războiul civil din Siria surprinde confruntarea dintre guvernul susținut de Rusia și mulțimea nemulțumita, rebelii, sprijinită de Statele Unite.

Este greu de prezis în ce fel aceste noi direcții militare vor influența cursul istoriei. Unii ar putea spune că această „pace” va conduce la un nou război mondial de magnitudini nemaîntalnite în perioadele anterioare, limitate tehnologic. Alții pot invoca sfârsitul Războiului Rece, eliminarea unei mari puteri fiind singura opțiune de obținere a păcii adevarate. Un lucru este, totuși, sigur: viitorul așa cum se prezintă acum este mai imprevizibil ca oricând.

de ABIR IOANA IVĂNUȘ

CLASA A XII-A

COLEGIUL NAȚIONAL ,,MIHAI VITEAZUL”,BUCURESTI

Tu ce parere ai despre asta?