Hoza Nicoleta Valeria iulie 8, 2014

educationDin rezultatele prezentate de către Ministerul Educației aflăm că, la nivel național, au promovat bacalaureatul cu 3% mai mulți absolvenți decât în 2013.

Însă, nu putem privi aceste date fără să nu luăm în calcul că aproximativ un sfert dintre elevii claselor a XII-a nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat. Sunt 44.000 de elevi care nu au dat testul maturității, dublu față de anul trecut. În asemenea condiții, nu consider că această creștere în procentaj este un moment de bucurie, ci avem de a face cu o serie de calcule reci care nu arată niciun progres în această privință.

Situația este similară și la nivelul județului Timiș, unde aproximativ 2000 de absolvenți de liceu din această promoție nu s-au înscris la bacalaureat, iar procentul de promovare de 56 % nu mulțumește nici pe departe pe oricine care înțelege importanța acestui examen susținut la finalul a 12 ani de școală.

În această situație, consider necesar ca pe lângă bacalaureatul din prezent care dă acces la studiile universitare, să se introducă un bacalaureat profesional și vocațional. Astfel, nu i-am pierde pe cei care nu se prezintă la examen, nu doresc să urmeze o facultate sau nu fac față rigorilor examenului actual, dezvoltând, de asemenea, învățământul postliceal profesional de meserii. În susținerea acestui punct de vedere sunt și datele conform cărora România este sub media UE la numărul de absolvenți per 1000 de locuitori în cazul învățământului terțiar, țara noastră fiind trasă în jos de lipsa învățământului postliceal, nu a numărului de studenți.

Factorii care au condus la rezultatele slabe la bacalaureat și în acest an sunt mulți, decidenții din domeniu sunt mulți, schimbările din domeniu…și mai multe. Puține, însă, sunt șansele acestei țări de a deveni competitivă cu vecinii ei vestici, educația fiind cea mai bună investiție. România nu își permite să mai piardă încă o generație pentru că riscă să rămână mereu în eșalonul doi al Uniunii Europene.

Decidenții despre care vorbeam mai sus trebuie să conștientizeze că sistemul de învățământ este un bun al fiecăruia dintre noi și că au o responsabilitate față de fiecare cetățean în parte. Prin eforturi comune, doar în interesul copiilor noștri, putem atinge un nivel la care zeci de mii de tineri, în fiecare an, să nu mai afle că nu au învățat în 4 ani de liceu nici cât pentru un examen.

În anii petrecuți la conducerea Universității de Vest din Timișoara, cât și în cei de la Facultate de Economie, am mers mai departe de munca depusă în mediul universitar și am acordat mereu sprijin celor din preuniversitar, acolo unde se formează, inițial, studenții noștri. Am făcut asta în baza unui simț al responsabilității față de ceea ce înseamnă întregul sistem de învățământ, față de tinerii care caută în noi soluții și sprijin pentru viitor. Tocmai acest lucru îmi doresc, ca învățământul să reprezinte soluția și cheia viitorului pentru copiii noștri.

La final, aș dori să revin asupra ideii de ‘eforturi comune’. Rezolvarea problemelor din învățământ nu stă în mâna unui singur om, ci în a noastră, a tuturor. Noi alegem decidenții din domeniu pentru ca ei să aleagă pentru noi. Însă, în momentul în care deciziile nu sunt conforme cu ceea ce ne-am dorit, trebuie să luăm atitudine, să arătăm calea pe care majoritatea o dorește și o consideră cea mai potrivită. Împreună suntem o voce puternică pe care nu o poate ignora nimeni cu un simț al responsabilității.