Tineretul Liber noiembrie 30, 2007

Astăzi, creştinii îl sărbătoresc pe Sf. Apostol Andrei, patronul spiritual al românilor. Dar înainte de a fi Apostolul Domnului, Sf. Andrei a fost ucenicul Sf. Ioan Botezătorul. În această calitate a asistat la botezul Mântuitorului, şi el a devenit primul ucenic chemat să primească darurile trimise de Iisus ucenicilor săi. Împreună cu fratele său Simon-Petru, a asistat la minunile săvârşite de Iisus. L-a urmat când acesta le-a adresat îndemnul: "Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni", propovăduind împreună Evanghelia.

A plâns la moartea Mântuitorului, dar s-a întărit în credinţă la Învierea Sa. După Pogorârea Duhului Sfânt, Sf. Andrei a creştinat Georgia, Armenia, sudul Basarabiei şi a ajuns în Dobrogea de azi, fiind singurul Apostol al Domnului Hristos care a propovăduit Evanghelia geto-daco-romanilor din cetăţile acestui ţinut. Peştera unde a trăit a fost primul lăcaş de cult din ţara noastră. Şi poarta de intrare a creştinismului. Sf. Andrei a sfârşit mu­ceniceşte, în oraşul grecesc Patras, răstignit pe o cruce în formă de X, numită Crucea Sfântului Andrei.

Datini şi obiceiuri

În jurul acestei sărbători, numită în popor Moş Andrei, Indrea, Cap de Iarnă, Ziua Lupului, au înflorit o serie de tradiţii. Copiii trebuie să taie crenguţe de măr, să le pună în apă să înflorească, până la Sf. Vasile va fi norocos copilul căruia îi înfloreşte creanga. Păzitul usturoiului se păstrează şi azi: o legătură de usturoi este purtată la brâu în ziua de 30, până la ora 12 noaptea. În această ipostază, usturoiul tămăduieşte de boli, alungă primejdiile şi aduce peţitorii în casele tinerelor fete de măritat.

Acum se aleg 12 cepe frumoase, egale, ce vor purta numele lunilor anului ce vine. La Crăciun se stabilesc predicţiile meteorologice: cepele stricate arată lunile ploioase, cu grindină. Cele care au frunzuliţe verzi vor fi bogate în recolte. (Liliana Ivan)