bogdan.daradan noiembrie 11, 2012

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, este o persoană care impresionează prin sinceritate. Cu un master MBA Jameson Madison University la portofoliu şi  sute de lucrări ştiinţifice de economie, profesorul Ovidiu Folcuţ  găsit o clipă de răgaz pentru a sta de vorbă cu noi…

REPORTER: Ca rector al Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, cum vedeţi generaţia de studenţi de astăzi faţă de generaţia de studenţi de acum patru ani?

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ: Cu certitudine, la fel de tineri şi de entuziaşti, aş spune! Desigur, fiecare generație are specificul său și chiar daca promoția din acest an nu este fundamental diferită de aceea de acum patru ani, probabil că există deosebiri mai relevante, comparativ cu ”bobocii” de acum un deceniu sau două. Societatea actuală este diferită de aceea de la finalul anilor ’90 și, pe cale de consecință, absolvenții de liceu de astăzi, viitori studenți, vor fi și ei diferiți. Ceea ce cred că trebuie să luăm în considerare este faptul că sistemul educațional trebuie să se adapteze continuu și să găsească resorturile necesare pentru a identifica și pune în valoare ceea ce are mai bun fiecare generație de studenți. Faptul că tinerii din generația actuală sunt diferiți de cei de acum câțiva ani sau de cei de peste câțiva ani nu înseamnă neapărat că sunt mai buni sau mai puțin buni, ci doar sunt diferiți, într-o anumită măsură, iar succesul lor în carieră depinde fundamental de modul în care universitățile și societatea, la modul general, va sti să îi pună în valoare și să le ofere un sistem de valori reale la care să se raporteze.

REPORTER: Ce s-a schimbat în opţiunile studenţilor din România de a alege facultatea?

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ: S-au schimbat, în primul rând,  materiile preferate, existând o orientare predilectă către alte domenii de studii decât în urmă cu un deceniu sau două.  De exemplu, în 1989, științele inginerești erau domeniul preferat, iar în prezent, științele socio-umane, par să predomine în preferințele tinerilor. Dacă ar fi să facem o comparație cu generația de acum patru ani, probabil că o scădere relevantă s-a înregistrat în domeniul financiar-bancar, care este astazi, după câțiva ani de criză, mai puțin tentant decât în anul 2008. Problemele cărora trebuie să le găsim o rezolvare, țin, pe de o parte, de găsirea soluțiilor astfel încât tinerii candidați să reușească să decidă obiectiv și responsabil asupra carierei pe care și-o aleg (nu mimetic, pentru că asemenea lor au procedat și colegii sau prietenii, sau influențați strict de dorințele părinților sau apropiaților, chiar dacă uneori acestea nu se potrivesc cu aptitudinile lor), iar pe de altă parte, de necesitatea realizării unei strategii pe termen lung în domeniul educației, în stricta corelație cu strategia de dezvoltare economică a țării, în ansamblul său, astfel încât să existe o estimare mai clară cu privire la necesitățile pieței muncii în viitoarele decenii, chiar dacă tinerii de astăzi nu se mai pregătesc, în mod strict, doar pentru o piață națională, ci pentru una europeană sau internațională, cu toate provocările care derivă din acest proces.

REPORTER:  Şi pentru că vorbim de o universitate particulară de elită, ce programe de studii oferă Universitatea Româno-Americană din România peste hotare?

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ:  Oferta educațională a Universității Româno-Americane acoperă 8 domenii de studii universitare de licență: Economie și afaceri internaționale, Finanțe, Management, Marketing, Cibernetică, statistică și informatică economică, Administrarea afacerilor, Contabilitate, Drept. Două dintre specializările aparținând acestor domenii(Afaceri internaționale și Informatică managerială) se derulează atât în limba română, cât și în limba engleză.
Un număr de 18 programe de studii universitare de masterat, un program MBA, realizat în parteneriat cu o universitate americană și mai multe programe de life-long-learning completează oferta educațională a universității nostre, în acest moment.

REPORTER: Cum vedeţi sistemul educaţional şi cum poate fi el îmbunătăţit?

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ:  Cred că, pe termen mediu și lung, va avea loc un proces de restructurare, la nivelul învățământului superior și o diferențiere mai accentuată între ofertele educaționale, apărând probabil unii poli de excelență sau bune practici, incontestabile(-i), care vor reuși să atenueze o serie de ”experimente” mai puțin faste din ultimii douăzeci de ani. Totodată, probabil, va avea loc și o creștere a costurilor educației, neputând exista un învățământ de calitate, cu costuri extrem de reduse. Dacă ne referim la sistemul educațional, în ansamblul său, atunci, probabil că provocările sunt și mai mari, deoarece fiecare segment care îl alcătuiește – de la preșcolar la post-universitar – trebuie să își asume neajunsurile și să procedeze la corecțiile necesare, indiferent cât de dificil de implementat vor fi acestea. După cum precizam și anterior, este nevoie de politici publice pe termen lung, corelate cu specificitățile societății actuale, dar, mai ales, cu cele ale societății viitoare.

REPORTER: Ce le-aţi spune elevilor de liceu sau părinţilor ca să vină la universitatea dumneavoastră. De ce Româno-Americană şi nu o universitate de stat?

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ: Imi place să cred că împărțirea universităților se va face în viitor nu în mod predilect după criteriul ”de stat” vs. ”particulare”, ci, cu precădere, după calitatea procesului educațional (sau simplificat spus, în raport de cât de multă ”carte” se face și ce șanse au studenții, în cariera lor profesională, după ce devin absolvenți). Cu certitudine există încă o inerție a mentalului colectiv în privința alegerii unor universități de stat, dar acest lucru se va schimba atât pe măsura trecerii timpului, cât și în raport de performanțele universităților particulare din România, dacă acestea vor reuși să convinga tinerii și pe părinții acestora de faptul că asemenea situației din Statele Unite, spre exemplu, cele mai bune opțiuni educaționale pot fi regăsite în zona privată și nu în cea publică. De ce Româno-Americană? Tocmai pentru oportunitățile pe care le oferă studenților și absolvenților săi, datorită excelentelor relații pe care le are cu angajatorii, cu mediul de business, în particular și cu deschiderea internațională deosebită pe care o oferă. În egală măsură, pentru responsabilitatea profesionala, morală și socială pe care universitatea noastră și-a asumat-o ca valoare fundamentală și care definește întreaga activitate pe care o desfășurăm.

REPORTER: Ce planuri aveţi pentru următoarea perioadă şi ce proiecte aveţi în vizor pentru studenţii dumneavoastră.

Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ: Planurile imediate vizează crearea unor noi programe de studii, preponderent în zona studiilor universitare de masterat, organizate în parteneriat cu universități din Europa sau Statele Unite, după modelul ”double diploma programmes” sau ”double degree”. In egală măsură, ne dorim să întărim parteneriatul cu angajatorii și să reușim să creștem experiența practică a studenților, astfel încât, la momentul absolvirii, aceștia să nu își mai pună problema lipsei de experiență, mutând astfel planul discuțiilor pe această temă de la nivelul – își găsesc sau nu absolvenții locuri de muncă în domeniul în care au studiat – la – cât este nivelul salariului minim pe care îl poate obține absolventul unei universități, comparativ colegii săi din alte universități. Universitățile trebuie să dovedească faptul că sunt responsabile cu privire la viitorul studenților lor și le oferă nu numai posibilitatea găsirii unui loc de muncă în domeniul de studii pe care l-am absolvit, ci și că își îmbunătățesc permanent oferta educațională pe baza feed-back-ului obținut de la absolvenți și angajatori. Sigur, aceste câteva exemple de planuri de viitor, nu vor neglija niciodată rolul educațional care trebuie să definească o universitate, iar acest concept presupune cu mult mai mult decât o intruire eficace, intr-un domeniu sau altul, acest proces nefiind suficient în contextul în care formarea unui tânăr se face unidirecțional și în afara unui sistem de valori.