Această expoziție este un proiect colectiv al muzeelor naționale de istorie care încearcă să încurajeze dialogul intercultural și reflecția asupra memoriilor și identităților comune.
Expoziția internațională este realizată sub egida UNESCO și susținută de ICOM (International Council of Museums) cu participarea mai multor muzee din Europa de Sud-Est: Muzeul Național de Istorie a Albaniei din Tirana, Muzeul de Istorie a Republicii Srbska din Banja Luka (Bosnia și Herțegovina), Muzeul Național de Istorie a Bulgariei de la Sofia, Muzeul Național de Istorie a Croației din Zagreb, Muzeul Municipal Leventis din Nicosia (Cypru), Muzeul Național de Istorie al Fostei Republici Macedonia din Skoplje, Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Național de Istorie al Serbiei din Belgrad și Muzeul Național al Sloveniei, în colaborare cu Muzeul Istoric German din Berlin.
Expoziția care a mai fost admirată în Ljubljana și Belgrad, va fi deschisă din 28 noiembrie 2013 până în 27 aprilie 2014 la Muzeul Național de Istorie a României, de miercuri până duminică în intervalul orar 9.00 — 17.00.
Expoziția prezintă complicatul proces istoric care a dus la nașterea și coagularea națiunilor din Europa de Sud-Est în secolele XVIII-XX și a statelor lor naționale.
Căderea zidului Berlinului, sfârșitul războiului în fosta Iugoslavie, instaurarea păcii în regiune, procesul de integrare europeană, pot fi privite acum, ca pe o oportunitate ‘istorică’ — aceea de a reconcilia aceste țări cu trecutul lor, de a plasa istoriile naționale într-un context global, de a compara poveștile disputate, de a reînvia amintirile comune. Nenumărate povești personale și colective pot să interacționeze dincolo de granițele fizice și cele imaginare. Practicile politice, sociale, culturale și ideile asociate cu aceste procese sunt ilustrate în această expoziție prin obiecte care demonstrează transformarea graduală a societăților tradiționale, care funcționează în cadrul regimurilor imperiale, în societăți moderne care se concentrează asupra naționalității, ca factor primar al identității.
În cadrul regiunii, vecinii au fost adeseori descriși printr-o dihotomie și ca parte a unei dispute trecute sau prezente: Islam vs Creștinism, Ortodoxie vs Catolicism, Slavi vs Non Slavi, Habsburgi vs Otomani, Greci vs Turci, Sârbi vs Croați și mai târziu, fostul bloc comunist vs statele capitaliste, Uniunea Eropeană vs țările nemembre UE.
Firul narativ al expoziției ‘IMAGINÂND BALCANII’ (‘IMAGINING THE BALKANS’) este structurat în jurul unor viziuni diferite. În această expoziție, complexitățile schimbării istorice în sud-estul Europei în timpul ‘lungului secol XIX’, cum a fost definit de Eric Hobsbawm, sunt explicate prin prezentarea proceselor și experiențelor cheie împărtășite, trăsături comune și interacțiuni istorice, incluzând și restul Europei, mai degrabă decât liniile paralele ale istoriilor și poveștilor naționale. Distanțele și barierele impuse de statele naționale moderne tind să acopere atât tradiții și istorie comună cât și similitudini care au rezultat din felurile comparabile în care societățile s-au modernizat. Scopul acestei expoziții este să sublinieze aceste atribute comune.
Denumită după cartea Mariei Todovora, ‘Imagining the Balkans’, această expoziție caută să reînnoiască viziunea schimbărilor sociale, politice, economice și culturale în sud-estul Europei. Pentru prima dată , muzeele de istorie din această regiune au depășit granițele, au lucrat împreună și au combinat colecțiile lor ca să poată să arate că fiecare destin național unic este legat și inter-relaționat cu o regiune comună și un destin, mai larg, universal.
Fiecare dintre muzeele enumerate a contribuit cu un număr de zece exponate, considerate a fi elocvente pentru a ilustra procesul de modernizare a societăților din Europa de Sud-Est în perioada cuprinsă între 1789 si 1920, nașterea și desăvârșirea statelor naționale.
Muzeul Național de Istorie a României a selectat pentru această expoziție internațională gravura reprezentând prima Adunare Obștească a țării Românești, după instituirea Regulamentului Organic, un bilet de eliberare a sclavilor țigani din 1848, pictura lui C. Rosenthal — România revoluționară, harta Daciei a lui August Treboniu Laurian, portretele principelui Moldovei, Mihail Sturdza și al lui Alexandru Ioan Cuza, gravura reprezentând Adunarea Ad-Hoc a Tării Românești, o copie a Coroanei de Oțel, o litografie reprezentând Serbările Încoronării din 1881, fotografii reprezentând imagini ale sistemului educativ din sec. XIX și macheta unei locomotive.
Proiectul, coordonat de Biroul Regional pentru știință și Cultură UNESCO, cu sprijinul ICOM, este plasat în cadrul ințiativei globale UNESCO, ‘Culture — A Bridge to Development’ și Platformei sale intersectorale pentru ‘Cultura Păcii și Non-violenței’.
http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_