Într-un mediu în care este nevoie de acțiuni concrete pentru a îmbunătății sănătatea populației, precum și pentru a reduce inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate a indivizilor, Centrul pentru Politici de Sănătate și Sănătate Publică (CHPPH) este dedicat dezvoltării și susținerii colaborării interdisciplinare în cadrul cercetării și practicii în sănătatea publică din România. Centrul se ocupă de analiza nevoilor, planificarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate care răspund la nevoile complexe ale comunităților și ale indivizilor, precum și  de realizarea  de cercetări de calitate a căror scop principal este cel de a îmbunătății sănătatea populației și de a reduce inegalitățile în sănătate. CHPPH, format dintr-o echipă multidisciplinară angajată să dezvolte sănătatea publică din regiune, a fost constituit în 2005 în cadrul Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Institutul de Cercetări Sociale. Departamentul de Sănătate Mentală (MHD) face parte integrantă din structura CHPPH. Acest departament intenționează să crească gradul de conștientizare în privința rolului pivot pe care îl are sănătatea mentală și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate mentală prin consolidarea alfabetizării în sănătatea mentală, reducerea stigmatizării relaționate cu sănătatea mentală și promovarea sănătății mentale pe tot parcursul vieții. Proiectul ProYouth este realizat de către membrii din MHD. Printre studii anterioare realizate în cadrul departamentului MHD se numără Impactul depresiei asupra pacienților cu diabet: prevalenţă şi costuri și Prevalența depresiei și a consumului de alcool în rândul femeilor însărcinate din Cluj-Napoca. Despre CHPPH si ProYouth am discutat cu Alexandra Sidor,  din cadrul Centrului pentru Sănătate Publică și Politici de Sănătate

REPORTER: Care e istoria proiectului ProYouth si ce tara a venit cu initiativa pentru ca stiu ca in acest proiect sunt implicate state precum Cehia, Germania, Irlanda, Olanda sau Italia.

Alexandra: Proiectul ProYouth a fost dezvoltat de către Centrul de Cercetare în Psihoterapie (CPR), Universitatea Heidelberg, Germania. CPR este unul dintre primele centre de cercetare care au realizat programe de intervenție primară și secundară prin intermediul tehnologiei computerizate. Printre proiectele derulate se numără programele de prevenire a tulburărilor de comportament alimentar în rândul elevilor și studenților Es(s)prit și YoungEs(s)prit. De asemenea, CPR a coordonat programe la nivel național și european precum programul de intervenție personalizată pentru femeile cu tulburări de comportament alimentar INACT.

 REPORTER:De ce s-a ales ca target publicul tanar cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani?

Alexandra: Proiectul ProYouth este implementat în perioada 2011-2014 în Cehia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, România, și Ungaria. În Cehia, Germania, Italia, Olanda și România programul este adresat adolescenților (15 – 19 ani), iar în Irlanda și Ungaria, adulților în devenire (19 – 25 ani). Proiectul ProYouth se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani deoarece adolescența și perioada adultului în devenire sunt considerate perioadele cu cel mai crescut risc în dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Aceste tulburări se numără printre primii patru factori care cauzează dizabilități în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani. De asemenea, tulburările de comportament alimentar afectează cinci procente în rândul populației cu vârste de peste optsprezece ani și  ocupă al treilea loc în topul celor mai frecvent întâlnite boli cronice în rândul adolescentelor. Probabilitatea ca bărbații să fie diagnosticaţi cu tulburări de comportament alimentar este mai scăzută decât în cazul femeilor. Cu toate acestea, persoanele de gen masculin sunt expuse riscului de a dezvolta anorexie, bulimie, și dismorfie musculară (bigorexie) – tulburare caracterizată în unele cazuri de o imagine corporală negativă și de obsesia de a pierde în greutate, iar în alte cazuri de obsesia de a câştiga în greutate sau de a dezvolta masă musculară în exces.

 REPORTER: Care sunt obiectivele acestui proiect?

Alexandra: Obiectivul general al programului ProYouth în România este promovarea sănătății mentale în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani prin prevenirea, diagnosticarea și intervenția timpurie, precum și managementul tulburărilor de comportament alimentar și al problemelor mentale asociate. Obiectivele specifice ale programului sunt îmbunătățirea calității vieții adolescenților prin reducerea numărului de adolescenți cu risc de a dezvolta tulburări de comportament alimentar, îmbunătățirea situației celor care suferă de tulburări de comportament alimentar și reducerea inegalităților și stigmatizării în rândul adolescenților cu probleme alimentare și de greutate prin psihoeducație, sprijinul din partea co-vârstnicilor dar și din partea consilierilor psihologilor, și dezvoltarea abilităților de autoajutorare.

 REPORTER: Cum se va derula acest proiect?

Alexandra: Proiectul ProYouth implică dezvoltarea și implementarea platformei ProYouth prin traducerea și adaptarea platformei Es(s)prit de către fiecare dintre țările partenere. În România, platforma ProYouth este accesibilă publicului larg începând cu data de 1 februarie 2012. Platforma oferă adolescenților psihoeducație relaționată cu tulburările de comportament alimentar, strategii alternative sănătoase și tehnici de auto-ajutorare, evaluare și monitorizare a stării de sănătate fizică și mentală și posibilitate de accesare atât a sprijinului din partea co-vârstnicilor cât și a sprijinului de specialitate din partea unui psiholog. De asemenea, proiectul presupune construirea unei rețele implicate în diseminarea programului ProYouth. La nivel național, programul este promovat prin intermediul partenerilor media și a rețelelor de socializare, iar în liceele din România promovarea se realizează prin intermediul distribuirii de fluturași și postere, prin intermediul prezentării programului de către membrii echipei ProYouth și prin participarea voluntară a elevilor și personalului școlar în susținerea inițiativei ProYouth. Un rol important în diseminarea programului ProYouth este deținut de către mediatori – profesorii și consilierii școlari. Mediatorii dispun în cadrul platformei ProYouth de o platformă online care oferă atât module de informare relaționate cu programul ProYouth (ex. cărți online, module de e-learning, etc.) cât și module de comunicare online cu ceilalți mediatori și cu echipa ProYouth.

REPORTER: Care sunt primele trei probleme majore, din punctul dumneavoastra de vedere, de care tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani  se lovesc cel mai des?

Alexandra: Prima problemă pe care o întâmpină adolescenții este informația inacurată. Sub această denumire intră atât aspecte care țin de adolescenți precum lipsa strategiilor de căutare a informațiilor adecvate și de filtrare a acestora, cât și aspecte relaționate cu mass-media precum dezinformarea și promovarea unor false valori. A doua problemă întâmpinată de către adolescenți este stigmatizarea din partea co-vârstnicilor și din partea întregii societăți. Stigmatizarea este îndreptată atât înspre adolescenții care suferă de dizabilități fizice și psihice cât și înspre adolescenții care nu se „încadrează” în standardele promovate de mass media precum adolescenții cu pubertate tardivă/precoce și adolescenții cu predispoziții genetice spre obezitate. A treia problemă este determinată de caracteristicile serviciilor de specialitate din România adresate persoanelor care suferă de tulburări mentale. În primul rând, există un numărul redus al serviciilor de specialitate adresate adolescenților cu tulburări mentale sau cu risc de a dezvolta o tulburare mentală, categorie care include și tulburările de comportament alimentar. În al doilea rând, accesarea serviciilor de specialitate existente este impiedicată de bariere precum investițiile financiare și temporale și pierderea anonimatului.