Asumarea trecutului recent se resimte in forme distincte de la o societate post-dictatoriala la alta, delimitand valori, noi principii sau norme juridice care sa construiasca democratia. Asa cum subliniaza autori precum Juan Linz si Alfred Stepan, implicatiile tranzitiei si ale consolidarii democratice depasesc in complexitate simpla punere in evidenta a trecerii de la un regim nondemocratic la unul democratic.

Astfel de perioade sunt definite in primul rand de eforturi analitice, vizand intelegerea acestui „l’ancien régime” atat din perspectiva mecanismelor represive care au permis perpetuarea acestuia, cat si din perspectiva modului in care cetatenii au construit mecanisme de „acomodare” cu regimul.  In al doilea rand, aceste perioade sunt definite de alegerile pragmatice, institutionale, prin care se doreste delimitarea de trecutul dictatorial si credibilizarea noului regim democratic (Claus Offe).

Intr-o intelegere larga, confruntarea trecutului recent propune asadar o multitudine de practici si metode de investigare, reevaluare, asumare si indreptare a erorilor vechiului regim (Lavinia Stan). Raspunsurile juridice si politice sunt legate de o conceptie specifica a dreptatii in tranzitie, incluzand, non-exhaustiv, masuri de acces la arhive, de constituire a unor comisii istorice pentru investigarea trecutului, de investigare penala a fostilor tortionari, de excludere temporara din functiile publice a fostei elite politice sau a colaboratorilor fostei politii politice, ori de restituire a proprietatilor confiscate de vechiul regim.

Analiza critica, reevaluarea si asumarea trecutului contribuie la inventarea instrumentelor politice si juridice care sa permita democratiei sa gaseasca o cale de exprimare. Chestiunea memoriei capata, de asemenea, o certa relevanta in constructia comunitatii democratice, aceasta neputandu-se naste pe un fundament de negare sau uitare a greselilor trecutului (Vladimir Tismaneanu).

Conferinta studenteasca organizata de Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti, in colaborare Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (Bucuresti)  si cu  Università di Bologna – Forlì  (in cadrul proiectului european Me 2 EU : From Memory to Europe), va  invita la o reflectie asupra asumarii si intelegerii trecutului recent in societatile post-dictatoriale.

Invitam lucrari teoretice sau empirice, individuale sau colective, bazate pe cercetari originale si care ar putea genera un dialog interdisciplinar asupra urmatoarelor aspecte (lista nu este exhaustiva):

• Memorie si democratie: Confruntarea trecutului comunist in societatile din Europa;
• Mecanisme ale justitiei de tranzitie in perioada postcomunista;
• Rolul diferitilor actori socio-politici in construirea mecanismelor justitiei de tranzitie (partide politice, societatea civila, comisii istorice, etc);
• Politici, practici, instrumente si institutii de gestionare a relatiei cu trecutul recent;
• Politici si politica memoriei. Gestionarea trecutului recent ca miza politica;
• Naratiuni istorice despre trecutul recent (in discursul public, in manualele de istorie, in programe politice, in jurisprudenta, etc);
• Memoriale si ”lieux de mémoire”;
• Nostalgia vechiului regim. Explicatii si interpretari;
• Statutul minoritatilor in societatile post-dictatoriale;
• Relatia dintre sistemele de justitie ale vechiului si actualului regim;
• Problematica victimei in justitia de tranzitie;

Conferinta se adreseaza cu precadere studentilor inscrisi in anii avansati de studii de licenta sau de master. Invitam participanti din stiinte sociale si umaniste: stiinte politice, antropologie, sociologie, drept.

Conferinta va avea loc pe 13- 14 mai, la Facultatea de Stiinte Politice, str. Spiru Haret, nr. 8, Bucuresti, sector 1, 010175, Romania.

Pentru a participa cu o lucrare la conferinta trimiteti un rezumat de maxim 300 de cuvinte, impreuna cu un scurt CV, pana la data de 30 martie, la urmatoarea adresa: fspubconference@gmail.com. Va rugam sa precizati in e-mail daca solicitati rambursarea partiala a cheltuielilor de transport sau asigurarea cazarii (in prezent fondurile disponibile sunt foarte limitate).

Participantii selectati pentru conferinta vor trebui sa trimita pana pe 7 mai lucrarea-suport pentru prezentare (circa 20 000 – 25 000 semne). In timpul conferintei, prezentarile si dezbaterile vor avea loc in engleza si franceza, dar atat rezumatul, cat si lucrarea finala, pot fi redactate in romana, engleza sau franceza.

Conferinta este organizata in parteneriat cu Agence Universitaire de la Francophonie, Policy Center for Roma and Minorities, Bucuresti, Europe Direct CENTRAS Bucuresti (Centrul de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti).