Abstract : Acest articol ca şi următorul(“Instrucţiuni lingvistice pentru interfaţe grafice,”de R.Allen Harris) studiază cam aceeaşi temă. Totusi, autorii ajung la aceeaşi temă pe căi diferite. Carliner a făcut trecerea de la tradiţionalul text scris la locul de judecată, şi abordarea lui Harris este aceea de a reduce textul pentru a se concentra asupra graficei elementelor informaţiei transmise prin intermediul

O parte din aceste ghiduri de stil se ocupă mai întâi cu utilizarea,sau cuvinte:ce cuvinte folosim si cum să le folosim corect.Alte ghiduri de stil se ocupă cu ambele,cuvinte şi producţie:ce cuvinte să folosească,cum să le folosească corect şi cum să le pună pe o pagină tipărită.Aceste cărţi reprezintă un ajutor preţios.Ele sugerează moduri de a rezolva situaţii nedorite,ca de exemplu formatarea notelor de subsol şi folosirea semnelor de punctuaţie le ecuaţiile matematice.Ele sugerează utilizarea optimă,ca de exemplu folosirea adecvată a cuvintelor “like” şi “as”.Dar sugestiile acestor manuale de stil au fost emise pentru oameni care scriu materiale tipărite,şi nu informaţia transmisă prin calculator.

Ca rezultat,unele sugestii stilistice nu transferă de la materialele tipărite la informaţia transmisă de calculator.De exemplu nu puteţti sa urmaţi sfatul de a italiciza titlurile cărţilor deoarece puţine calculatoare pot sa evidenţieze acest tipul italic.Câteva argumente stilistice pentru informaţia trensmisă prin calculator nu folosesc materialele tipărite.De exemplu,oamenii care scriu pentru tipărire nu trebuie să îşi facă griji de plasarea tastelor de funcţii pe fiecare tabel.

Puteţi apoi să cautaţi un ghid de stil informaţia transmisă de calculator,dar nu există un asemenea ghid.Informaţia există,dar este prezentată intr-o

carticică sau într-un format de iniţiere,in ciuda formatului de referinţă a unei foi de stil.Câteva din aceste referinţe include Instrucţiuni bazate pe calculator:Metode şi Progrese  de Alessi şi Trollip şi Strategii ale tipului de ecran pentru CBI de J.M.Heines.Sau referinţele pot fi caracteristice unui anumit tip de produs hardware.Mai mult majoritatea cărţilor disponibile îşi limitează disciţiile către un singur tip al informaţiei  transmise de calculator,ca de exemplu textul de mare intindere sau antrenamentul bazat pe calculator.

Stliluri care se schimbă

Totuşi nu există referinţă editorială ca Manualul de Stil din Chicago sau Ghidul de Stil APA,pentru informaţia transmisa prin intermediul calculatorului.Cand una este necesară,trebuie să-ţi formezi propiul tău stil de ghid special.Acest articol prezintă o structură de gândire pentru liniile de ghid editoriale şi prezintă una din cea mai importantă linie de ghid in fiecare categorie,bazată pe combinaţia dintre experienţă si revizuire a literaturii.

Înainte de a lua în considerare elementele stilistice ale informaţiei transmise de  calculator,ar trebui să fiţi mai întâi pus la punct cu cele doua motive principale de ce un stil editorial diferit este folosit când se scrie informaţia transmisă de calculator.Să considerăam aceste motive din perspectiva umui cititor.Sunte-ţi la un calculator,pe punctul de a citi ştirile de pe o pagina de internet.

Paragrafe Utilitare

Mai întâi observaţi că,calculatorul expune un material care ,fizic, este diferit de pagina tradiţionala pagină tipărită.Pe de o parte,expunerea calculatorului este foarte mică în comparaţie cu majoritatea paginilor tipărite.Cele 24 sau 25 de linii cu 80 coloane ale afişajului calculatorului asigură mai puţtin spaţiu ca majoritatea paginilor tipărite.Pe afişajele celor mai multe calculatoare observaţi că tipul de scrire ne este proporţional.Poţi de aemenea să înveţi

Datorită caracteristicilor fizice ale afişajului calculatorului ,oamenii citesc informaţia numai 75% la fede rapid cum citesc materiale tipărite.Pe de altă parte ,abservaţi că afişajul ă,datorită caracteristicilor fizice ale afişajului calculatorului ,oamenii citesc informaţia numai 75% la fel de rapid cum citesc materiale tipărite.Pe de altă parte ,abservaţi că afişajul

calculatorului asigură multe articole care nu sunt disponibile pe paginile tipărite.De xemplu,majoritatea afişajelor calculatorului au multe setări pentru graficele sofisticate spre deosebire de pagina tipărită,inclusiv opţiunea de a anima grafica(arată rapid mai multe grafici ca să pară că numai una singură se mişcă).Gândiţi-vă la calculatoarele conectate la internet  cu informaţii pentru turişti.Mulţi folosesc animaţia pentru titlul principal al tabloului pentru a atrage potenţiali cititori şi a-i încuraja să citească mai departe.Dotorită unicităţii caracteristicilor fizice ale afişajului calculatorului,observaţi că ecranul este creat diferit faţă de opagină şi că limba este una de conversaţie.Gândiţi-vă la cât de des calculatorul vorbeşte direct cu voide exemplu “Vă rog apăsaţi Enter pentru a continua”.O carte nu ti-a zis niciodată “te rog”.

De asemenea observaţi că citind afişajul calculatorului este o experienţă diferită de la citirea unei pagini tipărite.Citirea afişajului calculatorului este o experienţă interactivă;calculatorul dirijează dialogul cu tine.

Soliciţi calculatorul şi,ca răspuns,calculatorul prezintă o anumită informaţie.De exemplu,pentru a vedea secţiunea din sport,puteţi alege “Sport” dintr-o listă de secţiuni.Într-un moment,secţiunea de sport apare.Diferenţa,nu puteţi dirija un dialog cu un document tipărit.Dacă vreţi să vedeţi secţiunea de sport,trebuie s-o gasiţi singur(deseori,aceasta înseamnă să te duci în cealaltă parte a camerei,unde cineva a lăsat acea secţiune a ziarului).Pe de altă parte,când citim un document pe afişajul calculatorului,nu ai sentimentul de “tot” pe care poţi să-l obţii din citirea unui document tipărit.Vedeţi doar tabloul curent ce este citit.Nu puteţi să ţineţi în mână informaţia transmisă de calculator pentru a simţi mărimea şi întinderea în acelaş fel în care ţineţi o carte sau o revistă.Deoarece citirea de la afişajul unui calculator permite o experienţă de citit diferită –una care include un adevărat dialog şi care poate să pară mai puţin structurată,observaţi că,convenţiile stilistice ca structura propoziţiei,punctuaţia şi limba sunt diferite de acelea aflate pe o pagină tipărită.

Înainte de a lua în considerare elementele stilistice ale informaţiei transmise de  calculator,ar trebui să fiţi mai întâi pus la punct cu cele doua motive principale de ce un stil editorial diferit este folosit când se scrie informaţia transmisă de calculator.Să considerăam aceste motive din perspectiva umui cititor.Sunte-ţi la un calculator,pe punctul de a citi ştirile de pe o pagina de internet. .De xemplu,majoritatea afişajelor calculatorului au multe setări pentru graficele sofisticate spre deosebire de pagina tipărită,inclusiv opţiunea de a anima grafica(arată rapid mai multe grafici ca să pară că numai una singură se mişcă).Gândiţi-vă la calculatoarele conectate la internet  cu informaţii pentru turişti.Mulţi folosesc animaţia pentru titlul principal al

Tipuri de paragrafe

Pentru a le găsi şi pentru a le aranja în ordine, ajută mult să ne uităm la tipul paragrafului folosit de majoritatea scriitorilor. Diagrama in bloc ne indică diferitele tipuri de paragrafe şi cum sunt ele folosite pentru a forma o parte a unui raport.

Cum ne arată figura, un raport sau o parte mai mare a unui text poate fi prezntatăprintr-o parte introductivă.Un paragraf de tranzitie, posibil foarte scurt, poate fi folosit pentru  uniii partea introductivă cu primul paragraf din text.După aceea urmează mai multe paragrafe , atât cât sunt necesare pentru a termina secţiunea. În sfârşit, poate fii folositor să revedem ce a fot scris până în acest punct, în special dacă textul este unul complex.Acesta poate fii urmat de un paragraf ce conţine concluzii extrase din textul precedent şi de asemenea acesta poate fi folosit şi ca parte introductivă a secţiunii ce va urma. Precum şi diagrama ne indică , secvenţa este repetată până ce subiectul este dezvoltat cum trebuie.

Mişcări ale paragrafelor

Un paragraf ar trebui să se mute, spune Perrin, astferl încât cititorul la sfârşitul acestuia să fie mai bine informat, decât a fost la început. Perrin prezintă cinci tipuri de mutări : narativă, descriptivă, support, punctul culminant şi pro şi contra.

Un paragraf narativ depinde de mişcare păentru al ajuta la dezvoltare în timp. Scrisul tehnic nu urmează deloc acest reguli, deci nu il vom împărţii niciodată în paragrafe.Oricum , un paragraf introductiv cere caracteristici de timp:

„Acest proiect a inceput în 1965, când sponsorul a fost de acord să dea 100.000$. În 1966, proiectul a fost inceput, spaţiul închiriat, cumpărat echipamentul, şi implementarea a inceput….”

Un text poate fi descriptiv : „ Nava apaţială asamblată este de aprox. 10m înălţime 40m  lungime şi 10m lungime. Văzută din faţă, părţile locuibile sunt in stanga, laboratoarele în centru şi modulele de serviciu în dreapta.

Majoritatea scrierilor tehnice se folosesc frecvent de un paragraf suport. În general, un scriitor face o declaraţie generală ( o propoziţie importantă ) care este apoi precedată depropoziţii ce o detaliază, susţinând ceea ce a fost spus anterior : căutarea unor depozite de petrol şi gaz devine foarte dificilă. De curând adâncimea la care se caută s-a mărit de la 5000 la 8000 de picioare, unele ajungând la 10000 de picioare.

În paragraful pro şi contra este de obicei folosit limbajul tehnic,de obicei dându-se avantaje şi dezavantaje tuturor părţiolor.„ Fotografia color este cel mai bun mod de a înregistra diferenţele din colecţiiloe de mostre; gabenul, verdele şi maroul contrastează puternic permiţând specialiştilor clasificarea şi determinarea difrenţelor acestora. Costurile fotografiei color sunt mult mai ridicate decât celor alb-negru, oricum, şi reproducerea acestora în rapoarte este la fel de scumpă.

Punctul culminant este folosit poate mai mult decât ar trebui. Acest tip de paragraf incepe cu particularităţi şi se construieşte cu declaraţii generale. Scriitorul poate alege o metodă deliberat sau poate ajunge la ea inconştient, când simte că generalitatea nu poate fii acceptaă de către cititor ( poate din cauza prejudecăţii ) . Numai când crede că a aprezentat destule informaţii detaliate, trece la generalităţi. Să presupunem de exemplu, că cercetătorul a fost angajat de „industria smoalei” să cerceteze efectele efectele smog-ului asupra sănătăţii.

Bineânţeles, investigatorul nu va vrea să derajeze pe cei ce l-au angajat.

„Analiza amănunţite au fost făcute asupra efectelor smog-ului, asupra plămânilor, inimii şi bolilor de ochi. Tehnici statistice + analize medicale ale subiecţilor acestea sunt variabile şi se schimbă o dată cu vremea . Bineanteles, putem spune de acum că orice inhalare de acum in colo sau expunere la smog trebuie evitată.

Oraganizare paragrafelor

Majoritatea autorităţilor sunt de acord că paragrafele moderne ar trebui organizate in jurul unui subiect şi mulţi spun că un bun paragraf conţine propozitii punctuale. Prin punctuale se referă la subiectul descris şi asta trebuie ţinut minte. De exemplu , un subiect normal de conversaţie pentru un grup de bărbaţi in timplul unei pauze de cafea poate fii : femeile sau blondele de la masa alăturată.

Propoziţia principală poate apărea ca primă propoziţie undeva pe la mijloc sau poate fii chiar ultima. In paragraful pro şi contra dat mai devreme, propoziţia principală apare prima; în punctul culminant a fost ultima. Trebuie ceva indemânare pentru a organiza bine un paragraf in care propoziţia principală să apară la mijloc sau la sfârşit. Consecvent scriitorul  fără experienţă s-ar descurca bine după părerea mea dacă ar incepe paragrafele cu prima propoziţie. Acesasta il va ajuta sa-şi ţină gândurile la subiectul apropiat.