Hoza Nicoleta Valeria martie 25, 2014

Autor: Andreea Lupu

182353_460075837341644_1673718912_nDe mult timp, atât înăuntrul cât și în afara granițelor Europei, voluntariatul s-a dezvoltat treptat, devenind o influență majoră pentru motoarele educaționale și sociale.

Cu alte cuvinte, interesul oamenilor pentru analizarea aspectelor negative ale comunității, pornit de la intenția pură de a se implica activ pentru îmbunatațirea acestora se bucură de statut și apreciere din partea statului, fiind un element esențial în funcționarea societății.

Ecourile acestui fenomen sau facut simțite și pe scena românească, astfel că în data de 19 septembrie 2013 a fost adoptat noul proiect legislativ privind voluntariatul în România. Iniţiativa deputatului PSD Mihai Sturzu s-a constituit în baza dezbaterilor publice organizate de către numeroase organizaţii nonguvernamentale din ţară, reprezentate de Federaţia VOLUM, în perioada 2009-2012, şi a fost susţinută de 106 parlamentari.

Ulterior, pe 17 februarie 2014, acesta a fost aprobat în cadrul Senatului, legitimându-se astfel experiența de voluntariat ca experiență profesională.

Beneficiile voluntariatului și experiența personală
Țările civilizate duc o politică solidă de promovare a volutariatului în rândul tinerilor, chiar de pe băncile școlii, valorificându-le astfel potențialul și energia de a aduce beneficii mediului social, ecologic, etc.

Din punctul meu de vedere, voluntariatul concentrează o dublă modalitate de cunoaștere, prin creșterea gradului de responsabilitate și conștientizare a problemelor cu care se confruntă societatea. De asemenea, efectul-surpriză poate constitui descoperirea unor abilități personale, relevate o dată cu implicarea în activități de voluntariat.Un alt avantaj al voluntariatului constă în posibilitatea de a testa o aumită orientare profesională.

Dovada vie a acestui lucru aș putea fi chiar eu, absolventă a Liceului de Artă Gh. Tattarescu, Focsani. De-a lungul liceului am avut șansa de a contribui la o serie de proiecte interesante,organizate în cadrul Consiliului Elevilor, care se axau pe implicarea elevilor vrânceni în activități extrașcolare, dar și pe ameliorarea unor probleme ale sistemului de învățământ. Astfel, direcția mi-a fost ușor schimbată spre un orizont diferit de cel al artelor plastice, în prezent dorindu-mi să studiez și să lucrez în domeniul comunicării și al relațiilor publice. În prezent, fac parte din departamentul de Public Relations din cadru organizației studențești AEGEE București, având posibilitatea de a pune în practică noțiunile teoretice specifice acestui domeniu pe care le asimilez la cursurile facultății de profil a SNSPA.

Cu toate acestea, interesul personal primează la majoritatea solicitărilor adresate oamenilor de a participa ca voluntari. În acest scop, una din reglementările acestui nou proiect de lege prevede obligația oricărei organizații gazdă de a acorda un certificat de competențe voluntarilor, recunoscut de Centrului European de Voluntariat.

În forma actuală, Legea Voluntariatului se concentrează asupra relaţiei dintre voluntar şi organizaţia gazdă, implicând existenţa unui contract cadru în formă scrisă, aspect prin care se urmăreşte evitarea muncii la negru. De asemenea, alte reglementări importante vizează recunoaşterea activităţii de voluntariat ca experienţă profesională cu scopul creşterii ratei de angajabilitate a tinerilor.

Așadar, o schimbare aparent nesemnificativă în realitatea românească ne apropie totuși de starea de normalitate spre care tindem de ani de zile.