Rectorul Florian Popa recunoaste ceea ce studentii spun pe la colturi. Dupa spusele sale, pretentiile unor profesori inseamna un plin de benzina, ale altora – 300 de euro. In Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Bucuresti se da si se ia spaga. Recunoaste situatia chiar rectorul, chirurgul Florian Popa. Socoteste la rece, ca in fata unei operatii: pretentiile unor profesori pleaca de la un plin de benzina si ajung la 300 de euro. Pacatul acesta vine din vremuri apuse, pe cand strainii faceau coada la eliberarea diplomelor romanesti si-i cinsteau pe profesori cu pachete de tigari, cafea, bancnote.

Pe de alta parte, nici studentii la Medicina nu mai sunt ce-au fost: au ajuns superficiali, se multumesc cu informatiile de pe internet si multi renunta chiar sa profeseze ca medici, trecand spre zona comerciala. Din cei care raman pe baricade, o mare parte sunt ghidati de simtul banului si aleg domenii ca farmacia, stomatologia ori chirurgia plastica. Oricum, vremurile in care pentru un loc la Medicina luptau 25 de tineri sunt trecute de mult.

EVZ: Se spune ca la Medicina se da spaga pentru examene. Este adevarat?
Florian Popa: Nu pot sa spun ca nu exista spaga, dar fenomenul nu este caracteristic. Iar profesorul si studentul sunt, deopotriva, vinovati, pentru ca nu putem spune ca studentul e mic si nu stie. El stie foarte bine ca da pentru ca nu a invatat si pentru ca vrea o nota mai mare decat cea pe care o merita.

Care sunt sumele ce se dau spaga? 
Aud de la ideea: „umple-mi rezervorul cu benzina”, sau „repara nu stiu ce laptop”, sau „am nevoie de nu stiu ce piesa pentru laptop” pana la 200-300 de euro. In astea cred mai putin. Eu ii vad pe studenti. Studentii romani greu ar putea face rost de astfel de sume. Izolat, sunt cei care au masini de lux, se poarta la haine conform pietei creatorilor de moda, dar ceilalti ma indoiesc ca pot sa utilizeze astfel de sume.

Este un teritoriu despre care mi-e greu sa vorbesc. Mi-e sila sa vorbesc. Ca se pot cumpara examene. Stiu ca se intampla. Cateodata iau si pozitie. Nu directa, ca nu mi se pare academic sa fac public, in fata corpului didactic, dar am transmis pe diverse cai, am facut mici echipe care verificau examenul propriu-zis in unele zone.

Spuneti „cateodata iau pozitie”. Asta inseamna ca alteori…
De regula, iau masuri cand informatiile pe care le am dovedesc ca e vorba despre o practica. Daca cineva imi spune la modul „am auzit ca acolo, cineva a platit”, incerc sa nu cred. Dar cand despre acelasi om imi mai spune unu si inca unu, atunci sunt convins ca e o practica.

Mercurialul pietei: rosii, examen de anatomie

De unde vine aceasta practica?
Asta nu era inainte. Era numai pentru populatia de studenti straini care invatau in Romania. Si Medicina avea foarte multi: din populatia africana, cea araba, greaca. Cu mult inainte de Revolutie, intr-un cotidian grecesc, unde se dadea mercurialul de la piata, scria asa: atat costa rosiile, atat costa examenul de anatomie la Bucuresti.

Aceasta nebunie a fost puternica in anii ‘70, cand numarul de studenti straini era foarte mare. Nu veneau toti interesati sa invete, foarte multi veneau pentru diploma. Noi, ca studenti romani, care faceam scoala alaturi de ei, nu ne gandeam ca e posibil sa mergem la profesori cu un pachet de tigari, o cafea sau ceva. Iar suta de dolari nici macar nu o stiam.

Cum percep studentii de astazi coruptia atat de vehiculata din sistemul medical?
Pentru studenti, problema coruptiei nu este, de fapt, o problema. Nu discuta coruptia din sistem, nu ii intereseaza. In lumea noastra (a medicilor – n.r.), coruptia nu este perceputa asa cum este ea vazuta afara. Foarte multi dintre noi nu se cred corupti. Chiar si dintre cei care sunt. Ea exista, clar, dar nu la nivelul la care se comenteaza de catre lumea din afara medicinii.

Sunt mari categorii sociale care nu pot sa dea bani chiar daca ar vrea. Atunci cand au posibilitati financiare, foarte putini sunt obligati sa dea. Eu as lega coruptia de ideea ca doctorul cere bani pentru un serviciu. Asta este condamnabil, dar cred ca nu sunt intregi la minte cei care fac asa. Mai ales in conditiile actuale, cu lupta intensa impotriva coruptiei. Omul care vrea sa-si exprime o gratitudine pentru un comportament al doctorului o face nu in ideea de a-l plati, ci de a-i multumi.

De ce a scazut atat de mult concurenta la Medicina?
Este adevarat ca, in anii ‘60-’65, concurenta era de 20-25 pe loc, iar in urma cu cinci ani s-a ajuns la una mediocra, de unu si ceva pe loc. Anul acesta este mai bine, fiind in jur de patru candidati pe un loc bugetat. Invatamantul medical este unul de foarte mare durata. Tinerii termina facultatea la 24-25 de ani, apoi dureaza intre cinci si sapte ani sa obtina o specializare.

O alta cauza este chiar fondul problemei. Medicul pleaca de la un salariu de 460 de lei in anii de rezidentiat si ajunge la 1.100-1.300, cand are deja 40 de ani. Pe de alta parte, toti vor sa lucreze in centre mari, dar acestea nu sunt foarte multe. Presiunea mare e pe Bucuresti si pe zonele efervescente, ca Targu-Mures, Cluj.

Tinerii accepta cu greu ca dupa atatia ani de studiu sa se duca intr-un loc unde probabil medicina nu inseamna si scoala, si unde platoul tehnic al spitalelor nu-i incanta. Cine ramane atunci la medicina? Pasionatii si cei care cred ca din medicina se castiga ceva mai mult, intr-o forma legala sau mai putin legala.

„Marea masa este  la nivelul minimei existente”

Care este calitatea noilor absolventi de Medicina raportat la generatiile trecute?
Lucrez de 37 de ani in invatamant, iar studentii s-au schimbat foarte mult. Gradul lor de efort nu este cel mai mare si cred ca internetul e indeajuns pentru a-si insusi anumite notiuni. Nu pot sa generalizez, dar, ca proportii, cred ca valoarea lor este usor mai mica decat cea produsa in urma cu ani. Putini muncesc enorm si se profileaza din scoala. Marea masa este la nivelul minimei rezistente.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Acesta este un pacat al modernismului, al perioadei de avant tehnologic. Aceeasi situatie exista si afara. Pentru mine, Medicina este cea pe care am facut-o eu.

Cu examinarea atenta a bolnavului, cu anamneza, interogatoriu, cu palpare. Astazi nu mai e chiar asa, ne bazam pe imaginea de pe computer. Atunci nu exista asa ceva. Existau un aparat de radiologie, mana si mintea. Mi se pare mai performanta ideea de a te apropia mai mult de bolnav. Dar acum, nici timpul si nici platforma tehnologica pe care o are la dispozitie medicul nu il mai obliga la asta.

Care sunt cele mai curtate specializari la UMF?
Exista interes mare pentru farmacie si medicina dentara, precum si pentru domeniile in care se fac progrese mondiale mari: chirurgie cardiaca, chirurgie plastica, neurochirurgie. Cam 70 din 100 de tineri care bat la portile rezidentiatului au in subconstient optiunea pentru chirurgia plastica pentru ca toata lumea vrea sa fie mai frumoasa. Castigurile sunt pe masura, pentru ca orice infrumusetare devine o pasiune personala. 

CV

Florian Popa

Anul nasterii: 1946

Studii: absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Institutului de Medicina si Farmacie din Bucuresti. La examenul de stat de la finalul studiilor a obtinut nota 10

In 1975 a promovat, pe primul loc, examenul de specialist, iar in 1982, cu media 10, concursul de primariat

Din 1982 pana in 2005 a ocupat functia de director al Spitalului „Sf. Pantelimon”

Din 1988 conduce Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon”

In 1995 a fost numit director al Directiei Sanitare a Municipiului Bucuresti si apoi secretar de stat in Ministerul Sanatatii si Familiei

In perioada 2002-2004 a fost director general al Centrului National de Perfectionare a Medicilor

In perioada 2000-2004 a fost sef de catedra si departament, apoi prorector al UMF Bucuresti

Din 2004 este rector al UMF Bucuresti

Titluri: este Doctor Honoris Causa al Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” din Iasi, al Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie „N. Testemitanu” din Chisinau, al Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, al Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova si al Universitatii „Ovidius” din Constanta. 

Practica chirurgia de 34 de ani, perioada in care a efectuat peste 15.000 de interventii ca prim operator. Beneficiind de indrumarea unor specialisti de renume, precum Th. Burghele, P. Simici, F. Mandache si D. Gerota, Florian Popa s-a specializat in chirurgia intestinului subtire si a colonului.

Sursa: Evenimentul Zilei , www.evz.ro